Question

Descrieti speciile de plante care formeaza vegetatia de cultura din orizontul local. Multumesc! DAU COROANA!

Answer 1

Latitudinal, vatra orasului este situata in zona nemorala, subzona padurilor de stejar mezofile (Quercus robur), iar altitudinal este incadrata de arealul de padure de gorun (Quercus petraea) spre vest de Valea Moldovei si de amestec de gorun cu alte foioase, fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), frasin, artar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestris) etc., spre est de Valea Siretului.            Comparand harta rusa din anul 1835 cu cea actuala, se constata ca limita padurii a fost mult indepartata de oras, de la 3-4 km (adica de pe malul stang al Siretului), la peste 7-8 km, bineinteles, prin despaduriri irationale care au dus la declansarea alunecarilor evidente in microrelief.            In stratul arbustilor se intalnesc urmatoarele specii:·       gherghinarul (Crataegus monogyna)·       porumbarul (Prunus spinosa)·       alunul (Corylus avelana)·       macesul (Rosa canina)·       lemnul raios (Evonymus europaea)·       socul (Sambucus nigra)·       cornul (Cornus mas)            Stratul ierbos este format din flora de mul: vinarita, laptele cainelui, urzica moarta (Urtica dioica), mierea ursului, din erbacee de plamanarica (Pulmonaria), piciorul cocosului (Ranunculus), lacramioare, toporasi (Viola), rogozul paros (Larex pilosa) etc.            Vegetatia azonala este reprezentata prin salcia alba (Salix acetosella), rachita, plopul (Populus alba) la care se adauga zone mari de stufarisuri formate din stuf (Phragmites communis), papura (Typha angostifolia), rogozuri (Emphorbia palustris, Mentha aquatica) etc.            Vegetatia de lunca  apare in zonele cu exces de umiditate, respectiv in sectoarele din lunca Siretului, in lungul paraielor unde freaticul este mai aproape de suprafata, in arealele cu izvoare s.a. Este formata din plante higrofile (iubitoare de apa) si hidrofile (care stau in apa). Speciile reprezentative sunt rogozul (Crex riparia), pipirigul (Scirpus lacustris), stuful (Phragmites communis), iarba broastei (Alisma plantago), sageata apei (Sagittaria sagittifolia), broscarnita (Potamogeton natans).            Plantele melifere de baza sunt: teiul, salcamul, ciresul, floarea-soarelui, trifoiul, plus numeroase alte plante cu flori din pajisti, culturi, vii si livezi. Folosite astazi de agricultori, ele pot constitui sursa unei agriculturi organizate, cu venituri importante.            Vegetatia ruderala si segetala este foarte bogata in specii, care traiesc obisnuit pe marginea drumurilor, pe langa garduri, in curtile neintretinute etc. Dintre speciile ruderale apar mai frecvent: loboda porceasca (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus).           Cercetarile efectuate pana in prezent au concluzionat ca in aceasta regiune exista numeroase dovezi care arata o tendinta de accentuare si extindere a procesului de stepizare.Speciile de plante medicinale si aromatice cele mai frecvent utilizate in fitoterapie sunt urmatoarele:·       coada soricelului (Achilea nillefolium)·       nalba mare (Althaea officinalis)·        nalba de gradina (Althaea rosea)·       brusture (Archtium lappa)·       pelin (Artemisia absinhium)·       cires (Cerassus avium)·       rostopasca (Chelidonium majua)·       cicoare (Cichorium intybus)·       coada calului (Equisetum arvese)·       fragi (Fragaria vasca)·        crusin (Fragula alnus)·       pojarnita (Hypericum perforatum)·       musetel (Matricaria chamomilla)·       menta (Mentha piperita)·        mac de gradina (Papaver somniferum)·       ciubotica cucului (Primula officinalis)·        porumbarul (Prunus spinosa)·       maciesul (Rosa canina)·       salcia alba (Salix alba)·       socul (Sambucus nigra)·       urzica mare (Urtica dioica)2. FAUNA1. Fauna padurii este reprezentata printr-o serie de specii de manifere din care amintim:·       caprioara (Capreolus capreolus)·        veverita (Sciurus vulgaris)·       dihorul (Mustela putoris)·        bursucul (Meles meles)Din domeniul faunei vom aminti doua elemente, unul traditional, ce constituie o mare bogatie a padurilor din jur , mistretul , care inca din secolul al XIV-lea reprezinta figura pe sigiliul orasului , si al doilea de data recenta , bizomul (Bison bourus), patruns dinspre Basarabia, dupa anul 1954 .Majoritatea animalelor care traiesc in aceste paduri , nu sunt locuitori tipici ai acestora , ci ajung pana la munte (veverita) sau chiar in etape (iepurele).Raspandite sunt :·       caprioara (Capreolus capreolus)·        vulpea, bursucul, mistretul, animale de prada (lup, pisica salbatica).Dintre pasari: ·       mierla (Turdus merula)·       potarnichea (Perdix perdix)

Sper ca te-am ajutat.
Ps: scuze pt posibilile greseli.