descrieti un peisaj de iarna folosind 10 epitete si 5 personificari dau coroana
Răspunsuri la întrebare
pe drumul pustiu din pădure, crengile copacilor erau acoperite cu zăpadă strălucitoare ce se reflecta în razele soarelui ce părea trist și lumina îi scădea din ce în ce mai mult, iar printre crengile dezgolite ale copacilor, spre nord, se vedea Luna zâmbind, cu razele-i senine și reci, poteca ce ducea spre cabana mea era evidențiată de urme ce deranjau covorul de nea.
pe drumul pustiu din pădure, crengile copacilor erau acoperite cu zăpadă strălucitoare ce se reflecta în razele soarelui ce părea trist și lumina îi scădea din ce în ce mai mult, iar printre crengile dezgolite ale copacilor, spre nord, se vedea Luna zâmbind, cu razele-i senine și reci, poteca ce ducea spre cabana mea era evidențiată de urme ce deranjau covorul de nea. Cerul începe a plânge cu fulgi mari și reci ce dansează singuratici până pe pământul înghețat ce se aseamănă unui mare iceberg.
pe drumul pustiu din pădure, crengile copacilor erau acoperite cu zăpadă strălucitoare ce se reflecta în razele soarelui ce părea trist și lumina îi scădea din ce în ce mai mult, iar printre crengile dezgolite ale copacilor, spre nord, se vedea Luna zâmbind, cu razele-i senine și reci, poteca ce ducea spre cabana mea era evidențiată de urme ce deranjau covorul de nea. Cerul începe a plânge cu fulgi mari și reci ce dansează singuratici până pe pământul înghețat ce se aseamănă unui mare iceberg.Soarele a plecat spre alte meleaguri străine și în timp ce parcurg drumul Luna mă veghează și-mi luminează drumul, aproape am crezut că m-am rătăcit, însă am rărit luminile cabanei. zăpada era luminată de felinarele de pe verandă, fumul ieșea pe horn, geamurile negre arătau lumină în casă, pe acoperiș zăpada stătea să cadă jos, ușă îmi spune s-o deschid, să intru la căldură, să aud plânsetul lemnelor în șemineu...
pe drumul pustiu din pădure, crengile copacilor erau acoperite cu zăpadă strălucitoare ce se reflecta în razele soarelui ce părea trist și lumina îi scădea din ce în ce mai mult, iar printre crengile dezgolite ale copacilor, spre nord, se vedea Luna zâmbind, cu razele-i senine și reci, poteca ce ducea spre cabana mea era evidențiată de urme ce deranjau covorul de nea. Cerul începe a plânge cu fulgi mari și reci ce dansează singuratici până pe pământul înghețat ce se aseamănă unui mare iceberg.Soarele a plecat spre alte meleaguri străine și în timp ce parcurg drumul Luna mă veghează și-mi luminează drumul, aproape am crezut că m-am rătăcit, însă am rărit luminile cabanei. zăpada era luminată de felinarele de pe verandă, fumul ieșea pe horn, geamurile negre arătau lumină în casă, pe acoperiș zăpada stătea să cadă jos, ușă îmi spune s-o deschid, să intru la căldură, să aud plânsetul lemnelor în șemineu...