Desertificarea Romaniei. Aspectul biotopului si speciile amenintate. URGENT!!!!!!!! VA ROG, AJUTATI-MA!! DAU COROANA!!
Răspunsuri la întrebare
Oltenia
În sudul județului Dolj, deșertul ia forma unei fâșii late de circa 30 de kilometri, care se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Dăneţi, Mârşani până spre Bechet, unde aproape că intră în apele Dunării. Cândva acolo erau terenuri pe care se cultivau cereale, precum și livezi ori vii. Acum, doar la Dăbuleni se mai pot cultiva celebrii pepeni, care preferă mai curând terenurile mai nisipoase. În restul Olteniei aride, dunele nisipoase sunt prezente la tot pasul. Iar uneori, atunci când vântul bate mai tare, acestea se mișcă lent din loc în loc și acoperă puținul sol fertil care mai există în zonă. Bătrânii din partea locului își aduc aminte că, pe vremuri, pământul era deosebit de fertil și recoltele erau bogate. Și mai erau și pâlcuri de pădure prin care hălăduiau mistreți, cerbi și căprioare, iepuri, vulpi, dropii și fazani. Acum, acolo au mai rămas doar hârciogi și popândăi, care până și ei trăiesc la limita supraviețuirii. Țăranii din aceste locuri au ajuns în sapă de lemn: au pierdut banii investiți anual, au pierdut recolte și, cu timpul, au renunțat să mai cultive pământul. În lipsa irigațiilor, dar și a muncii constante, procesul de deșertificare s-a amplificat de la un an la altul.
În lipsa unor măsuri concrete, producţia agricolă va scădea dramatic
Câmpia de Vest
Deșertificarea nu amenință doar Oltenia: Câmpia de Vest, de-a lungul granițelor cu Ungaria și Serbia, în zona Gaiu Mic – Beba Veche, este afectată în egală măsură. Acolo fenomenul este provocat, mai ales, de succesiunea de ani cu secetă extremă, urmați de ani cu precipitații peste limitele normale, iar excesul de ploi și inundațiile duc și ele la distrugerea stratului de cernoziom, ceea ce determină transformarea unor terenuri fertile în nisipuri. De la Sânnicolau Mare până la Ciacova, inclusiv în zona Banloc, există deja zone în care chiar și pânza freatică a dispărut aproape complet. Pericolul deșertificării este prezent și în bazinul Mureșului, în zonele Cornești-Vinga, unde scăderea cantității de precipitații este principalul factor care provoacă deșertificarea.
Specialiștii afirmă că soluțiile pentru a stopa extinderea fenomenului de deșertificare ar fi extinderea rețelelor de irigații și împăduririle. Din păcate, în loc de a se extinde, pădurile sunt tăiate fără nicio noimă, iar furturile din sistemele de irigații apropie și mai mult momentul în care dunele de nisip vor înlocui ogoarele. l