Question

dialog cu plecarea randunelelor

Answer 1

Era o zi rece de toamna,am iesit afara sa privesc cum stoluri de randunele pornesc spre tarile calde.Ma asez langa un copac si adorm usor in timp ce frunzele se astern in bataia vantului foarte lin pe pamantul rece,formand un covor multicolor.Ma intreb eu "Oare de ce pleaca,curgandu-mi o lacrima pe obrazul cald,de ce nu mai raman aici??!" Deodata apare o randunica ce se aseaza pe umarul meu si ma-ntreaba " De ce esti suparat copile?",ii raspun plin de suparare :
-Uite! Cum sa nu fiu suparat/a daca voi plecati si ne parasiti asa usor,fara sa va luati la revedere,doar stii ca peste un an nu ne mai vedem :'( ! 
-Pai,daca nu am pleca s-ar alege praful de noi,am ingheta la iarna ! Vrei sa inghetam??!! 
-Nu :((( !!!!!!!!!!!!!
-Stii,uneori si eu cred asta,de ce oare ne-om mai chinui atata cu plecatul ! Dar oricum nu toti vom traii!! :((
-DE CE ?????? =((((((((((((
-Oceanul e greu de strebatut copile,nu-i doar o simpla poctire din degete =(( !
-Hai,Erik !! striga o randunica ..
-Eu trebuie sa plec,ne vedem la anu` ,nu fii trist!
-Drum bun! =((((
Pocccccc..si ma trezesc,ma gandesc bine la cele spuse de randunica,iar apoi fac cu mana randunicilor si ma rog sa ne revedem si la anul :)) 

SPER CA TI-AM FOST DE AJUTOR ! =)))))))))