Question

Discurs:Evolutia și dezvoltarea limbii romina?VA ROG URGENT​

Answer 1

Istoria limbii române este la fel de controversată ca și cea a poporului român, din două motive principale, unul științific, celălalt politic. Din punct de vedere științific, penuria izvoarelor istorice, în special a celor scrise, permite numeroase interpretări, pe care numai lingvistica comparată, lexicologia și toponimia le pot confirma sau infirma, rareori definitiv. Interesele politice, care exprimă revendicările odinioară teritoriale, astăzi mai mult regionale, culturale, identitare ale statelor vecine, ale României însăși și ale minorităților conlocuitoare, au creat mai multe variante de istorie a limbii române, din acestea derivând variante de istorie a poporului român.

Definitia genealogica:

Limba romana este limba latina vorbita in mod neintrerupt in partea orientala a imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate (Dacia, Panonia de sud, Dardania, Moesia Superioara si Inferioara),din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre.

Aceasta limba a suferit, insa, transformarii neincetate, atat prin evolutia ei normala, cat si prin influenta exercitata de limbile cu care a venit in contact.

Teritoriu de formare:

Limba romana s-a dezvoltat pe o baza teritoriala larga romanizata cuprinzand Dacia nord-dunareana propriu-zisa si teritoriile care n-au intrat sub autoritatea romana, fiind locuite de catre 'dacii liberi'.

Latina dunareana, impreuna cu latina vorbita pe coasta Dalmatiei si, pana catre jumatatea a II-a a sec. al III-lea e.n., impreuna cu latina vorbita in Italia, face parte din grupul oriental al limbii latine.

Dalmata era vorbita pe coasta Marii Adriatice si a disparut astazi cu totul.

Cucerirea si romanizarea Daciei:

Cucerirea Daciei a fost pregatita de o serie de masuri cu caracter militar si administrativ care a facut posibila transformarea acesteia in provincie romana.

Procesul de romanizare a avut loc in trei etape: prima fiind cea preliminara, din secolul 2 i. Hr. pana in 106, in care autohtonii geto-daci au avut contacte sporadice cu romanii, adica romanii atacau N Dunarii, iar populatia geto-daca ataca la S de Dunare.

A doua faza este romanizarea propriu-zisa din 106 care s-a facut masiv. Romanizarea are loc nu numai in Dacia , ci si in Moesia care cuprindea si Dobrogea cucerita de romani in anul 28 i.Hr. .Dacii liberi intra si ei procesul de romanizare mai ales prin intermediul comertului. Acestia ocupau centrul si nordul Moldovei, nordul Transilvaniei.

Iar cea de-a treia etapa este dupa 271, dupa retragerea aureliana. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie puternic si ireversibil romanizata iar la sud de Dunare s-au retras doar armata si administratia.

Crestinismul:

Crestinismul patrunde in Dacia sub forma latina in perioada secolelor III-VIII, prin intermediul colonistilor. Pentru crestinism pledeaza descoperirile arheologice, epigrafice, numismatice cum ar fi: monumente funerare inchinate unor martiri de la Niculitel, existenta unor biserici si episcopii, (la Tomis- episcopul Teotim I ), obiecte cu inscriptii crestine(la Tomis, Germisara, Midia si altele), dar si cuvinte care desemneaza elemente crestine: Dumnezeu-domine Deus; inger-angelus; Duminica-Dies Dominica si altele.

Limba latina:

Pe langa procesul de romanizare a populatiei au existat si procese de romanizare lingvistica si culturala.

Romanizarea lingvistica este un proces lent de invatare a limbii latine de catre bastinasi si uitare treptata a limbii autohtone. Romaniza-

rea culturala este procesul de deprindere, adaptare, integrare a popu-

latiei bastinase in cultura si civilizatia romana. Limba romana se formeaza cu ajutorul 'limbii vulgare'(populare).Aceasta poate fi definita ca un ansamblu de tendinte ale limbii vorbite, realizate, in timp si spatiu dupa imprejurari ea apare ca o limba omogena.

In limba latina raman aproximativ o suta de cuvinte de origine daca: tap, mos, viezure, parau, jumatate, vatra, strugure si altele. In secolele VII-VIII, limba romana se formase si apare limba romana comuna care se imparte in doua dialecte majore: daco-roman si aroman. Dialectul daco-roman are ca ramura de baza istoromana iar cel aroman meglenoromana.

Procesul de romanizare a inregistrat opozitii fie in zonele civilizate, fie in zonele mai putin civilizate.

Vocabularul limbii romane:

Structura gramaticala a limbii romane este de origine latina. In timp asupra cuvintelor actioneaza legile fonetice:

1.- caderea consoanelor finale(m,n,t,s)

2.- 'l' intervocalic trece la 'r'

3.- 'll' ramane 'l'

4.- 'o' se transforma in diftongul 'oa'

5.- 'b' trece in 'v' si apoi cade

6.- 'b' initial se pastreaza

Exemple:

filum > filu > firu > fir

solem > sole > sore > soare

gula > gura

callis > calli > cali > cale

caballus > cabalu > cal

Caracterul esential al latinei ca sta la baza romanei si evolutia ulterioara a limbii constituie trasatura caracteristica a limbii romane, singura supravietuitoare a latinei vorbite odinioara in Peninsula Balcanica si in provinciile dunarene ale Imperiul Roman.