Question

Doua obiceiuri la Lăsatu Secului
Repede va rog.

Answer 1

IertăciuneaO pregătire deosebită era acordată şi curăţeniei sufleteşti. „Trebuia ca nici o persoană să nu rămână supărată sau certată, toţi trebuiau să se împace între ei. De asemenea, trebuia ca toţi cei care se «împăcau» acum să se şi omenească. Oricine trebuia să fie omenit, iar cei săraci, care nu îşi puteau permite astfel de ospăţuri, primeau de pomană. Se spunea că toată lumea trebuia să mănânce şi să bea pe săturate pentru a nu-i fi dor în post de alimentele de dulce“, a spus Ovidiu Focşa de la Muzeul Etnografic al Moldovei.Aceste ospeţe aveau loc îndeosebi în familie, dar şi între vecini sau cunoscuţi. „De obicei, pentru a petrece, aşa cum se obişnuieşte şi astăzi la sărbătorile mari, neamurile se adunau, pe de o parte tinerii, adică cei necăsătoriţi, şi pe de o parte cei mai în vârstă, împreună cu cei căsătoriţi. Căsătoria avea un rol de prag, şi cei care erau căsătoriţi nu mai puteau să petreacă în mijlocul celor tineri, ei trebuiau să se manifeste într-un cerc de oameni căsătoriţi, mergeau la naşi, atât acum, cât şi în a doua zi de Paşti şi la Crăciun. Se adunau neamurile la o casă şi petreceau, mâncau, dansau, dar nu înainte ca fiecare să îşi ceară iertare de la fiecare. Acest obicei se mai numeşte şi iertăciune“, a menţionat Ovidiu Focşa.

Fără nunţi şi petreceri în timpul postuluiÎn timp ce familiile petreceau în cercuri mai restrânse, tinerii doreau să se întâlnească cu cei de o seamă. Pentru că urmau opt săptămâni de post în care nu se mai organizau jocuri, la lăsatul secului se tocmeau lăutari, iar flăcăii organizau adevărate petreceri la care erau invitaţi toţi membrii comunităţii.