Efectul stresului asupra hormonilor și sănătății
Răspunsuri la întrebare
Explicație:
Oamenii de stiinta au descoperit, printr-un nou studiu, ca adultii care raporteaza niveluri ridicate de stres si care au avut, de asemenea, o copilarie stresanta, au cel mai mare risc de a prezenta modele hormonale asociate cu problemele de sanatate, potrivit eurekalert.org.
Unul dintre modurile in care creierul nostru raspunde la factorii de stres zilnic este eliberarea unui hormon, numit cortizol. In mod normal, nivelurile cortizolului sunt cel mai ridicate dimineata si scad, treptat, pe parcursul zilei. Uneori, acest sistem nu mai functioneaza corespunzator, nivelurile de cortizol se modifica si acest lucru afecteaza sanatatea.
”Am descoperit ca expunerea timpurie la stres joaca un rol important in dezvoltarea modelelor nesanatoase de eliberare a cortizolului. Totusi, acest lucru este valabil doar daca indivizii duc o viata stresanta si la maturitate, nu doar in copilarie”, explica Ethan Young, de la Universitatea Minnesota.
In cadrul cercetarii, Young si colegii sai au examinat datele a 90 de persoane. Acestia au vrut sa inteleaga, in mod special, cum evenimentele stresante afecteaza sistemul stres-raspuns al creierului la maturitate. Si-au pus mai multe intrebari, printre care:
Conteaza mai mult cantitatea totala de stres, acumulata pe parcursul intregii vieti? Expunerea la stres in perioadele sensibile de dezvoltare, cum ar fi copilaria timpurie, are un impact mai mare?
De asemenea, au luat in calcul o alta ipoteza, si anume ca stresul din copilaria timpurie determina sistemul stres-raspuns sa fie mai sensibili la factorii de stres care apar la maturitate.
Cercetatorii au evaluat datele din programul ”Life Events”, care studiaza evenimentele stresante din viata oamenilor, cum ar fi problemele financiare, problemele in relatie, pericolele fizice si mortalitatea. Specialistii instruiti stabilesc nivelul de stres al fiecarui eveniment, pe o scara de la 0 la 3, pentru a calcula un scor general. Mamele copiilor care au fost inclusi in studiu au dat un interviu atunci cand copiii au avut 12, 18, 30, 42, 48, 54 si 64 de luni. Au revenit cand cei mici erau in clasele intai, a doua, a treia si a sasea si cand aveau 16 si 17 ani. Mai apoi, participantii au parcurs singuri interviul cand aveau 23, 26, 28, 32, 34 si 37 de ani.
Cercetatorii i-au grupat, pe baza scorurile, in perioade specifice, si anume:
Copilaria timpurie: 1 – 5 ani
Copilaria mijlocie: clasele 1 – 6
Adolescenta: 16-17 ani
Varsta adulta: 23 – 34 de ani
La varsta de 37 de ani, participantii au furnizat probe de cortizol pe o perioada de doua zile. Le-au fost colectate probe sa saliva imediat dupa ce s-au trezit, 30 de minute mai tarziu, o ora mai tarziu, dupa-amiaza si inainte de culcare. Probele de saliva au fost trimise la laborator pentru stabilirea nivelului de cortizol.
Cercetatorii au descoperit ca nici stresul total pe parcursul vietii, nici cel din copilaria precoce nu au prezis tiparele de cortizol la varsta de 37 de ani. Nivelul de cortizol a fost influentat, in schimb, de stresul din copilarie, combinat cu cel de la maturitate.
Aceste constatari sugereaza ca copilaria timpurie este o perioada deosebit de sensibila, in care evenimentele stresante (cum ar fi traumele sau saracia) pot calibra sistemul de raspuns la stres al creierului, cu consecinte asupra sanatatii la maturitate.
Cortizolul este o parte a sistemului de raspuns la stres, iar specialistii isi propun sa investigheze, mai departe, modul in care alte componente, cum ar fi microbiomele din intestin, joaca un rol in sanatatea noastra pe termen lung.