Elaborati, in aproximativ doua pagini un eseu despre formarea statelor medievale românești extracarpatice avand in vedere:
-menționarea a doua formatiuni prestatale românesti situate la sud si/ sau la est de Carpati atestate in secolele X1-XIII si precizarea a două izvoare istorice care le atesta:
-menționarea a doua premise interne/externe in procesul de constituire a statelor medievale românesti extracarpatice si a unui fapt istoric referitor la contribuția românilor din Transilvania la intemeierea Tării Românești si Moldovei
-prezentarea câte unui fapt istoric desfasurat in procesul de constituire a Tarii Românesti respectiv a Moldovei si mentionarea unei deosebiri in procesul de constituire a celor doua state românesti:
-formularea unui punct de vedere referitor la importanta constituirii statelor medievale românesti extracarpatice si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Tot ceea ce este acum România era alcătuit din state mici, fiecare cu povestea lui. Țara Românească, Moldova, Transilvania și Dobrogea sunt regiunile istorice ale României care conferă țării bogăția sa culturală și istorică. Să trecem peste câteva lucruri pe care ar trebui să le știi despre fiecare dintre ele.
România a fost împărțită în patru provincii istorice și culturale: Transilvania în nord-vest și centru, Moldova în est, Țara Românească (Oltenia și Muntenia) și Dobrogea în sud-est.
Întemeierea Moldovei datează din prima jumătate a secolului al XIV-lea. Legenda spune că Dragoș, un nobil român, a trecut în Moldova din Maramureș în timp ce vâna un uraci și și-a impus acolo domnia. Sosirea lui Dragoș în Moldova este cunoscută în istoriografia română drept descalecat (descălecare). Câțiva ani mai târziu, din Maramureș a venit Bogdan I, eveniment cunoscut drept a doua descălecare din Moldova.
Folclorul românesc îl menționează pe Negru-Vodă drept întemeietorul Țării Românești dar dincolo de legendă există o realitate istorică: statul medieval Valahia (Muntenia) a fost întemeiat de Basarab I după bătălia de la Posada, în 1330.
Formarea statelor medievale românești se încheie cu crearea Dobrogei. Prima înregistrare a unei regiuni politice independente a Dobrogei este datată 1325. În această perioadă, Balica, un nobil bulgar, își declară independența, formând Principatul Cavarna. Principatul a fost într-o luptă continuă cu bulgarii, bizantinii, turcii și tătarii și a supraviețuit doar până în 1388 când sudul a fost cucerit de turci, iar nordul a intrat sub controlul Țării Românești.
Mircea cel Bătrân a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai Țării Românești. A primit numele de „Bătrân” după moartea sa pentru a-l deosebi de succesorii săi. Mircea a întărit puterea statului, a promovat dezvoltarea economică și a bătut bani de argint care s-au bucurat de o largă circulație.
Vlad Țepeș (Vlad Țepeșul) a condus Țara Românească sub trei domnii: în 1448, din 1456 până în 1462 și din nou în 1476. Numele său derivă din cea mai crudă tortură pe care a provocat-o victimelor: moartea prin țeapă. Lista torturilor sale mai includea: tăierea membrelor, orbirea, strangularea, arderea. În ciuda sadismului său, el este amintit pentru că a făcut dreptate și pentru apărarea fermă împotriva otomanilor, pe care i-a ținut cu succes la distanță de ceva timp. (Zvonurile despre canibalism au dus la includerea lui Tepes în mitul Dracula al romanului lui Bram Stoker.)
Iancu de Hunedoara (Iancu de Hunedoara), domnitorul Transilvaniei (1441-1456) a purtat lupte grele de apărare împotriva turcilor otomani, întârziind expansiunea acestora în Europa Centrală.
Explicație: