Elaborează un eseu în volum de două pagini cu genericul: "Învinși și învingători după primul război mondial"
Vă rog repede !!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Începutul celui de-al II-lea Război Mondial i-a găsit în componența armatei române, iar sfârșitul - în rândurile celei sovietice. Au fost carne de tun pe prima linie de front sau condamnați în lagărele din Siberia, iar puținii supraviețuitori au rămas pe viață sub supravegherea KGB-ului. Vorbim despre soldații basarabeni, care pe parcursul a 50 de ani au fost lipsiți de drepturi, excluși din istorie, iar soarta lor a rămas un tabu. Totuși, DW a încercat să deschidă această filă interpretată a istoriei, discutând cu unul din militarii care au luptat de partea ambelor armate, în prezent academicianul Ion Mahu.
De partea a două armate
Ion Mahu, academician și veteran al celui de al II-ea Război Mondial, mă întâmpină în apartamentul său modest de pe bulevardul Moscovei din Chișinău. Cu mâinile tremurânde ne arată odaia în care își petrece zilele de unul singur, înconjurat de cărți și un televizor prăfuit. La 95 de ani ai săi își redă istoria cu o memorie și o luciditate de invidiat.
„Sunt născut la 25 aprilie 1922 în comuna Târnova din raionul Dondușeni, Republica Moldova, într-o familie unde tata a fost profesor, iar mama țărancă. După gabsolvirea școlii primare mi-am continuat studiile la liceul industrial din Chișinău. Apoi, după terminarea acestuia, deoarece era timp de război am fost înrolat în cadrul armatei române. Tot atunci, am învățat la Școala Militară de Ofițeri nr. 7, pe care am absolvit-o în 1944, în grad de sublocotenent. Eram conștient că luptam contra armatei sovietice care în 1940 ocupase Basarabia, iar eu credeam că este o cauză nobilă”, spune Ion Mahu.
Ajungând comandant de pluton în armata română nu a participat la marile confruntări contra Armatei Roșii, dar s-a aflat aproape tot războiul pe teritoriul Basarabiei până în 1944, atunci când împreună cu armata română s-a retras peste Prut. La scurt timp după aceasta, la 23 august 1944, Regele Mihai și clasa politică au lansat o lovitură de stat împotriva guvernului Antonescu, trecând de partea aliaților. Totuși, în lipsa unui tratat de armistițiu semnat, trupele sovietice i-au tratat în continuare pe români drept inamici. La 12 septembrie 1944, România semnează Convenția de Armistițiu cu Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii), la Moscova, iar Bucureștiul este acceptat să participe la război cu „nu mai puțin de 12 divizii de infanterie, împreună cu serviciile tehnice auxiliare”, precum și obligat să ofere suport Armatei Roșii.
Ion Mahu, alături de alți basarabeni, a ascultat și de această dată ordinul, întorcând armele împotriva armatei naziste. Dar, nu pentru mult timp, deoarece după aceea a urmat calvarul.
Explicație:
Sper ca te-am ajutat, scrii și tu cât vrei de aici