Question

Eseu "Copilarie-păpădie
Ce grabnic vremea te-a suflat

Answer 1

Copilaria este un taram magic,un taram plin de mister.Nu stim cand incepe sau cand se termina,nu stim cat va dura...nu stim nimic despre ea,doar ne trezim ca ea,numita si ,,floarea vietii" se ofileste.

Copilaria este de asemenea o parte a vietii in care Dumnezeu ne vegheaza si ne lumineaza cel mai mult,o varsta in care suntem in imparatia lui,sub mana lui protectoare.Aceasta perioada a vietii este de la varsta de 0 ani(cand ne nastem) pana la 18 ani(cand suntem considerati majori).

Copilaria poate fi asemuita cu o papadie datorita faptului ca este perioada cea mai plapanda si gingasa a vietii,in timpul ei invatam sa umblam,sa vorbim,sa mancam...si alte lucruri,descoprim noi lucruri si dam de noi capcane si obstacole de care trecem cu zambetul pe buze.Sa ne gandim numai ce minunat era atunci cand picam ca nu stiam bine umbla si plangeam...dupa ne ridicam si peste cateva minute zburdam iar de fericire.

Ce frumoase erau acele vremuri in care parintii ne ingrijeau,ne invatau...ne pedepseau si certau,ce frumos suna in acea vreme glasul oricarei mame ,,Esti pedepsit!" si cum ne suparam...dar,cum crestem ajungem sa apreciem tot mai tare trecutul...ciudat.

Sa ne aducem aminte acum de adolescenta,ce frumoasa perioada,o perioada in care intervin deja noi atractii,noi obiective si ne izbim de noi oameni....practic...e o viata fara griji,o viata minunata.

Batranetea este acea perioada a vietii in care cate o petala se tot rupe...noi imbatranim...crestem...devenim parinti...bunici...strabunici....si ii ducem dorul copilariei,zambim cand vedem copiii jucandu-se,ciondanindu-se sau facand nazbatii aducandu-ne aminte de copilaria noastra ce a trecut...

Copilarie este precum viata,este trecatoare trupeste dar este vesnica sufleteste,ea trece repede...zboara precum o papadie in a vantului adiere...si ne trezim majori...dar totusi,ce rost sa fim tristi?Copilaria a trecut trupeste dar daca vrem cu adevarat,in suflet mereu vom fi copii.