eseu despre o câmpie din moldova (minim o foaie A4) va rog frumos dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Câmpia Bălțiului, sau Câmpia Cuboltei Inferioare,[1] este o formă de relief amplasată în nordul Republicii Moldova, se învecinează cu Platoul Moldovei (nord), Podișul Nistrului (la est), Podișul Ciuluc-Soloneț (la sud) și Câmpia Prutului de Mijloc (la vest). Câmpia Bălțiului se caracterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi cu versanți domoli, iar interfluviile plate având lățime de câțiva kilometri. Altitudini maxime cuprinse 200-250 m, cea medie - 159 m. Procesele contemporane exogene se manifestă slab în comparația cu podișuri.
Câmpia cuprinde partea superioara a bazinului râului Răut, fiind traversată și de râurile Cubolta, Căinari, Copăceanca, Răuțel.
Predomină solurile cernoziomice moderat humifere, peste 87% din suprafața câmpiei este ocupată de terenurile agricole.
Sper ca te-am ajutat!
Explicație:
Geosistemul Campia Moldovei se deosebeste de unitatile de relief inconjuratoare printr-o serie de particularitati. Astfel, suprafata sa este mult mai joasa decat a zonelor din jur, fiind marginita la sud si vest de o rama cu altitudini mai mari de 100-200 m, trecerea realizandu-se prin intermediul unor abrupturi.
Campia Moldovei are un aspect colinar, deluros, puternic fragmentata, formata prin intense si neintrupte procese de denudare, un rol principal in actiunea de modelare revenind vailor Jijiei si afluentilor sai, Bahluiului si Baseului.
Relieful se impune ca unul din cei mai importanti factori in geneza, evolutia si distributia solurilor din Campia Jijiei. Caracteristica dominanta a reliefului o constiutie existenta pantelor structurale ( glacisuri de versant) prelungi orientate spre sud si sud- vest ce coboara in vai largi si mlastinoase si a celor abrupte spre nord si nord-est care pot depasi adesea pante de 30-40% si aceasta ca urmare a structurii monoclinale, caracterizata printr-o alternanta de argile, argile marnoase, nisipuri si marne cu inclinare NV-SE.
Materialele parentale sunt constituite din depozite loessoide rezultate prin metamorfozarea argilelor marnoase si doar local din argile salifere, nisipuri si marne. Pe roci cu textura fina,argiloasa, greu permeabile, ritmul de solificare este ingreunat de drenajul vertical lent, astfel ca se formeaza soluri bogate in humus si substante nutritive. In cazul rocilor cu textura grosiera (nisipoasa, pietroasa), permeabile, ritmul de solificare este accelarat de levigare intensa, rezultand soluri slab humifere si sarace in substante nutritive.
Relieful apartine unui peisaj sculptat in pliocen-cuternar, culmile sunt rotunjite, adesea apar platouri care coboara lin spre sud-est. Vaile sunt largi, cu lunci extinse, terase (3 – 6) si glacisuri coluvio-proluviale.Vaile, care se desfasoara de la vest la est sau pe directii apropiate au profil asimetric, cu versantul drept abrupt (cuestic) cu intense degradari (torenti si alunecari); tipice sunt cuestele (coastele) Jijiei, Jijioarei, Bahluiului.