Question

eseu despre toamna copilariei mele

Answer 1

De fiecare dată când vine toamna mă gândesc la miezul acela crud al nucilor şi la clipelor bune în care-mi spălam mâinile în soluţii urât mirositoare ca să scot verzeala nucilor îmbibate pe pielea degetelor, căci bunica nu dorea să mă duc la şcoală mai ceva ca un pui de ţărănuş. Pe când eram doar un copil scoateam caviarul nucilor manual, iar pipăirea nucilor cu mâna goală făcea parte din ritual.  Tot toamna mă prindea cu puf de piersici coapte pe tricou. Pe-atunci n-aveam răbdare să ajung acasă, să spăl şi să şterg fructul de puf, ci îmi arboram, triumfătoare, puful gros al fructului pe haină.Mirosul de căldură al caloriferului îmi aduce aminte de primul foc în sobă, de fumul gros ce-l scotea în casă nelăsându-se cucerită de focul lemnului semiuscat.Oh, toamna copilăriei mele, unde eşti?