eseu. despre tradiție și obiceiuri în România
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Obiceiurile calendaristice la români sunt bogat reprezentate în folclorul literar, fiind legate de munca desfasurată în cadrul ei natural.
Obiceiurile tradiţionale care ocupă un loc aparte, prin durata şi amploarea lor, sunt cele legate de sărbătorile de iarnă, numite şi sărbătorile schimbării anului. Ele acoperă, la cumpana dintre ani, două săptămâni pline (24 decembrie-7 ianuarie) şi au ca puncte centrale Crăciunul şi Anul Nou. Acum se face cunoscut repertoriul lor bogat şi colorat, care cuprinde: colindele (de copii), pluguşorul, umblatul cu steaua şi cu sorcova. Prin aceste creaţii, sărbătorile religioase sunt, pentru întreaga creştinatate, prilejuri de manifestare a bucuriei, recunoştinţei, a credinţei în Divinitate, momente de purificare spirituală şi apropiere între oamenii de toate vârstele . Copiii însufleţesc aceste sărbători, pentru ca ei sunt ,,actorii’’ şi ,,beneficiarii’’ principali, chiar dacă sunt însoţiţi şi de maturii predispuşi să retrăiască vârsta neuitată a colindatului şi rostirii pluguşorului. Cei mici trăiesc din plin şi sincer sentimentul religios exprimat în creaţiile amintite, fiind influenţaţi în credinţa şi conduita creştinescă.
Aceste obiceiuri calendaristice sunt:
• Sfântul Andrei
• Sfântul Nicolae
• Colindele
• Pluguşorul
• Sorcova
• Paparuda şi Caloianul
• Drăgaica sau Sânzienele
SFÂNTUL ANDREI
Românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, la 30 noiembrie. Întâmplarea a făcut ca Ziua Naţională, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor româneşti, să se celebreze a doua zi. Iată acum că, cele două componente, spiritualul şi istoria, se alătură pentru a fi comemorate în momentul în care postul Crăciunul este în toi , natura şi individul pregătindu-se
deopotrivă pentru naşterea Mântuitorului.
Iarna este sobră, plină de privaţiuni şi primejdioasă, dar sărbătorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din tradiţia românilor, prefigurează parcă clipele în care totul va reveni la viaţă.Noaptea din Ajunul Sf.Andrei este destinată unor obiceiuri, poate antecreştine, care să asigure protecţie oamenilor, animalelor şi gospodăriilor. Ţăranii români le-au pus sub oblăduirea acestui sfânt, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea şi puterea sa.
SFÂNTUL NICOLAE
Decembrie vine cu sărbătoarea, atât de asteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Căţi dintre noi nu au aşteptat cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu” a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Este posibil să fie un împrumut din ţările catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri în ghetele sau ciorapii anume pregătiţi. Copiilor din România li se poate întâmla ca Moş Nicolae să aducă şi câte o vărguţă ( pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în educaţia copiilor.