Question

Eseu la tema,,Adolescentul de azi si cel de miine"

Answer 1

Odată cu trecerea anilor, cu evoluţia societăţii, cu descoperirile şi inovaţiile în ştiinţă se schimbă şi omul, indiferent de vârstă, sex şitreapta socială pe care o ocupă.
S-a constatat că adolescenţa este cea mai vulnerabilă şi uşor influienţabilă perioadă din viaţă. De aceea adolescentul este acela care cel mai repede şi facil se acomodează şi se familiarizează cu toate schimbările. Este bine vizibilă diferenţa dintre adolescentul de azi şi cel de ieri. Acesta progresează odată cu mersul anilor. Teenagerul (din engleză-adolescent) contemporan se bucură de un număr mare de drepturi şi oportunităţi. Acesta se maturizează şi devine o personalitate independentă şi distinctă mai repede decât cel din trecut. Aceasta se întâmplă datorită dreptului de a alege care îi este caracteristic copilului de astăzi. În trecut, pentru odraslă luaudeciziile părinţii acestuia, părerea copilului fiind ignorată. Datorită progresului major în tehnologie, viaţa omului s-a  uşurat. Adolescentul a prins repede  procedeul de lucru cu internetul şi noilor tehnologii, acestea devenind indinspensabile copilului de azi.
Diferenţa mare dintre copilul de azi şi cel de ieri este şi normală. Însă, şi atunci şi acum, copilul rămâne copil şi are nevoie de părinţi şi alte persoane pentru a nu fi lăsaţi să comită greşeli mare care le pot influienţa negativ viitorul.asta am scris pentru şcoală, dar ce cred întradevăr urmează mai jos:
Adolescenţii de astăzi sunt cele mai lenoase şi mercantile fiinţe. La majoritatea le pasă doar de statutul pe care-l ocupă şi ce prezintă exteriorul acestora. Cei deosebiţi, stranii sau pur şi simplu altfel sunt ocoliţi şi ignoraţi. Astăzi mai importante sunt telefoanele şi firmele de unde se îmbracă decât personalitatea. Acum adolescenţii sunt DEPENDENŢI de internet şi jocurile online. Şi stau pespinarea părinţilor până la vreo 25 ani (unii chiar şi mai mult). Eu tot fac parte din aceştea, recunosc! Pentru că acest lucru a devenit normal în timpurule noastre…
În trecut, cel puţin după exemplul mamei mele, adolescenţii plecau la studii departe de casă pe la vreo 14-17 ani, unde erau nevoiţi să ştie a trăi independent şi să nu conteze pe sprijinul părinţilor. Pe atunci copii citeau mult.. mult mai mult decât citim noi. Şi erau mai simpli şi prietenoşi. Sigur că perioada când a copilărit mama mea nu a fost într-atât de uşoară precum este acum. Erau alte principii şi ideologii, de aceea diferenţa se simte.