Eseu la tema: Dezvoltarea economică a Basarabiei în perioada interbelică
VA ROG FRUMOS E SUPER URGENT
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Evoluția României în perioada interbelică a demonstrat că Marea Unire de la 1918, a avut consecințe pozitive asupra întregii societăți și în toate sferele de activitate: economic, social, politic, cultural. (1)
După Marea Unire România va ocupa locul 10 după suprafață și locul 8 după numărul de locuitori printre statele europene. Marea majoritate a populației o alcătuiau românii (71,9%). 78,9% dintre locuitorii țării trăiau la sate și doar 21,1% - locuiau în orașe. Cele mai mari orașe erau București, Cernăuți, Galați, Iași. 72,3% dintre locuitorii țării munceau în agricultură. (2)
După primul război mondial situația economică a țării era destul de grea: inflația atingea proporții maxime, scăzuse nivelul producției industriale, drumurile și căile ferate erau distruse, scăzuse și suprafața terenurilor cultivate, România devenind țară importatoare de produse agricole.
Pentru a redresa situația, clasa politică românească deși din punct de vedere a concepțiilor politicii economice aveau abordări diferite (liberalii promovau politica prin noi înșine, adică dezvoltarea economică prin forțe proprii, fără capitaluri străine, iar țărăniștii susțineau politica porților deschise, care doreau o deschidere largă spre investițiile din exterior mai ales din partea Germaniei și Austro-Ungare) au reușit să implementeze mai multe reforme de succes.
În 1921, reforma agrară a limitat marea proprietatea funciară la 100 de hectare, au fost împroprietărite mai mult de 1,4 milioane de familii. În Basarabia reforma a avut un caracter mai radical, pentru că au fost expropriate și redistribuite pământurile moșierești ocupate de țărani în urma revoluției bolșevice din 1917. Țăranii din Basarabia au primit loturi mai mari (6-8 ha) decât în alte regiuni ale României (pentru că clasa politică de la București era convinsă, deși greșit, că Basarabia este o regiune doar cu potențial agrar). (3) Pentru aplicarea legii agrare din 1921, în Basarabia a fost creată instituția specială de Stat - Casa Noastră. (4)
În Transilvania, reforma agrară i-a afectat mai mult pe unguri, pentru că ei erau marii proprietari funciari.
Pădurile, apele și bogățiile subsolului au fost naționalizate.
Drept urmare: s-a îmbunătățit situația țăranilor, a condiționat prosperitatea economică a României Mari și a fost redus numărul marilor moșieri funciari și respectiv a sprijinului Partidului Conservator.
Începe să fie cultivat pe larg porumbul, România ocupând în 1929 - locu I la producția de porumb și locul IV - la producția de grâu. În Basarabia este încurajată cultivarea inului și cânepei. Un loc deosebit în economia Basarabiei îl avea cultivarea viței-de-vie (mai ales în satele din valea Nistrului) și pomicultura.
Ritmuri înalte de dezvoltare, România le-a obținut și în domeniul industriei și anume: textilă, siderurgică și petrolieră. În Basarabia, se dezvolta industria spirtului, morăritului, zahărului, uleiului vegetal, postavului, pielăriei și a uneltelor agricole.
Comerțul a avut o stagnare mai lungă. Principalii parteneri comerciali externi erau Anglia, Franța, Germania. Se practica și comerțul de tranzit. Basarabia era cea mai mare exportatoare de fructe și struguri din țară.
În România interbelică s-a mărit și numărul de km de șosele și căi ferate. În Basarabia au fost construite șosele naționale și regionale. Noile drumuri trebuiau să lege Basarabia cu restul regiunilor țării.S-au deschis noi porturi ca Constanța, Brăila, Galați. S-a dezvoltat transportul fluvial pe Dunăre, Prut și Nistru. S-au pus bazele primei companii aeriene.
Marea criză economică mondială din 1919-1933, a atins și România. (5) Primele simptome au fost simțite deja la finele lui 1929. Mai multe întreprinderi s-au închis, iar restul lucrau la capacitatea minimă. Singura ramură care și-a sporit producția era cea petrolieră, dar pentru că prețurile pentru petrol erau foarte mici economia țării a avut de suferit grav. În Chișinău au fost închise peste 160 de întreprinderi, volumul producției industriale a Basarabiei din totalul producției industriale a României la 1937 era doar de 1,7%.
Pentru a ieși din criză, guvernul României a promovat o politică cu un pronunțat caracter protecționist, încurajând producătorul local. În scurt timp în România vor fi confecționate produse noi ca: tuburi de oțel, becuri, transformatoare, aparate radio. România va produce vagoane pentru mărfuri, pasageri, cisterne și locomotive.
După 1936 România va ocupa locul VI în lume la producția de țiței și locul II la gaze naturale.
Marea Unire a creat condiții extraordinare pentru dezvoltarea economică și socială a României Mari. Situația se va schimba brusc în 1939 când s-a început cel de-al II-lea Război Mondial.