Question

Eseu la tema ,,Rominia de la democratie la autoritarism"

Answer 1

După Primul Război Mondial, factori ai dinamicii societăţii româneşti care au contribuit laafirmarea democraţiei au fost de natură geo-politică, demografică, legislativă, institiţională, economico-socială, de schimbări de mentalităţi, în învăţământ şi cultură. Să ne amintim de integrarea provinciilor unite, în 1918, la Vechiul Regat (Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş), detransformarea statului român într-o ţară medie europeană, din punct de vedere teritorial şi demografic, deintroducerea votului universal şi adoptarea Constituţie din 1923, de legile de unificare, de legea rurală, de pluralismul politic, marcat de dispariţia unor partide (cele conservatoare), apariţia şi fuziunea unor  partide, chiar şi a celor extremiste, de transformarea Mitropoliei în Patriarhie, de autocefalia BisericiiOrtodoxe Române. Complexitatea vieţii politice româneşti a fost dată de integrarea partidelor politice dinteritoriile unite în 1918, confruntările de idei şi multiplicările ofertelor politice, de mutaţii în mantalitateacolectivă şi afirmarea spiritului civic, de eliminarea rotativei guvernametale şi organizării periodice aalegerilor paralmentare, de diversificarea mijloacelor de informare.Societatea românească interbelică a fost tarată şi de carenţe ale democraţiei, precum:subictivismul unor politicieni, abuzurile administraţiei în alegeri, dizolvarea Parlamentului (regele adizolvat de opt ori Parlamnetul prin decret regal, înainte de termenul legal de 4 ani), legea primeielectorale din 1926 (Partidul care obţinea minimum 40% din voturi primea 50% din totalul mandatelor înAdunarea Deputaţilor (prima electorală), cealaltă jumătate se împărţea proporţional între toate partidele,inclusiv cel câştigător) sistemul „răsturnat” de guvernare: prin care regele numea guvernul, dizolvaParlamentul, se schimba administraţia care organiza alegerile, exagerările presei, cenzura, demagogia,starea de asediu, amesteculregelui Carol al II-lea în actul de guvernare pentru a introduce regimul deautoritate monarhică, ascensiunea organizaţiilor de extremă dreaptă, şantajul, crima-asasinatul politic(prim-miniştrii I.G. Duca în 1933 şi Armand Călinescu în 1939 şi savantul Nicolae Iorga în 1940).După anul 1918 a avut loc în Europa şi în România o amplă confruntare de idei privind evoluţia politico-economică a fiscărui stat. S-au construit ideologii şi practici politice care au reprezentatameninţări la adresa regimului democratic, ca de exemplu: bolşevismul/comunismul (apărut în Rusia în1917, avîndu-i ca promotori pe Lenin şi Troţki şi continuator pe Stalin) – regim de extremă stângă;fascismul instalat în Italia, prin „marşul asupra Romei” organizat de Benito Mussolini, în octombrie 1922