eseu
România între neutralitate și război.( eseu de aprox. 15-18 rânduri)
vă rog frumos...
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
7
Primul război mondial (1914-1918) a reprezentat punctul maxim al confruntării dintre marile puteri pentru dominaţie economică, politică şi reîmpărţirea lumii în sfere de influenţă. În timpul primului război mondial România a traversat două perioade distincte:perioada neutralităţii (1914-1916) şi perioada angajării militare (1916-1918).
La 15/28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo căruia i-au căzut victime moştenitorul tronului austro-ungar, Franz Ferdinand şi soţia sa ucişi de gloanţele trase de studentul bosniac Princip, membru al unei organizații secrete naționaliste. În Româniaevenimentul a trezit un sentiment adânc de compătimire fiind condamnată o asemenea metodă de luptă. Exact o lună mai târziu, la 28 iulie, Austro-Ungaria a atacat Serbia începând astfel primul război mondial.
În mai puţin de o săptămână, protagoniştii scenei internaţionale – marile puteri europene – erau antrenaţi în război, prin jocul celor două alianţe : Puterile Centrale (Tripla Alianţă) formată din Germania, Austro-Ungaria, Italia şi Antanta (Tripla Înțelegere) compusă din Franţa, Anglia, Rusia. În conflict sunt atrase 28 de țări, de o parte sau de cealaltă a celor două mari blocuri militare.
reprezentând cele mai puternice formaţiuni şi orientări politice.
La 15/28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo căruia i-au căzut victime moştenitorul tronului austro-ungar, Franz Ferdinand şi soţia sa ucişi de gloanţele trase de studentul bosniac Princip, membru al unei organizații secrete naționaliste. În Româniaevenimentul a trezit un sentiment adânc de compătimire fiind condamnată o asemenea metodă de luptă. Exact o lună mai târziu, la 28 iulie, Austro-Ungaria a atacat Serbia începând astfel primul război mondial.
În mai puţin de o săptămână, protagoniştii scenei internaţionale – marile puteri europene – erau antrenaţi în război, prin jocul celor două alianţe : Puterile Centrale (Tripla Alianţă) formată din Germania, Austro-Ungaria, Italia şi Antanta (Tripla Înțelegere) compusă din Franţa, Anglia, Rusia. În conflict sunt atrase 28 de țări, de o parte sau de cealaltă a celor două mari blocuri militare.
reprezentând cele mai puternice formaţiuni şi orientări politice.
de gloanţele trase de studentul bosniac Princip, membru al unei organizaţii secrete naţionaliste. În România evenimentul a trezit un sentiment adânc de compătimire fiind condamnată o asemenea metodă de luptă. Exact o lună mai târziu, la 28 iulie, Austro-Ungaria a atacat Serbia începând astfel primul război mondial.
În mai puţin de o săptămână, protagoniştii scenei internaţionale – marile puteri europene – erau antrenaţi în război, prin jocul celor două alianţe : Puterile Centrale (Tripla
În mai puţin de o săptămână, protagoniştii scenei internaţionale – marile puteri europene – erau antrenaţi în război, prin jocul celor două alianţe : Puterile Centrale (Tripla
Alianţă) formată din Germania, Austro-Ungaria, Italia şi Antanta (Tripla Înţelegere) compusă din Franţa, Anglia, Rusia. În conflict sunt atrase 28 de ţări, de o parte sau de cealaltă a celor două mari blocuri militare.
În faţa unei asemenea decizii grave, bătrânul rege Carol I a considerat necesară consultarea tuturor factorilor politici. Ca urmare, la 21 iulie / 3 august 1914, a convocat Consiliul de Coroană la care pe lângă membrii guvernului au luat pa
rte prinţul Ferdinand şi principalii oameni politici reprezentând cele mai puternice formaţiuni şi orientări politice.
Regele, fidel angajamentelor asumate prin tratatul de alianţă cu Puterile Centrale, a prezentat pentru prima oară conţinutul tratatului celor prezenţi şi a cerut intrarea în război încrezător în victoria Germaniei. În acelaşi timp a ţinut însă să precizeze: „Sunt rege constituţional şi nu voi declara singur războiul”. Convocarea Consiliului de Coroană ca şi acceptarea punc
Regele, fidel angajamentelor asumate prin tratatul de alianţă cu Puterile Centrale, a prezentat pentru prima oară conţinutul tratatului celor prezenţi şi a cerut intrarea în război încrezător în victoria Germaniei. În acelaşi timp a ţinut însă să precizeze: „Sunt rege constituţional şi nu voi declara singur războiul”. Convocarea Consiliului de Coroană ca şi acceptarea punc
tului de vedere exprimat de cei prezenţi demonstrează că pentru Carol I interesele naţionale au prevalat asupra altor considerente şi principii.
De partea sa s-a situat doar liderul conservator P.P. Carp care considera victoria Rusiei mai primejdioasă pentru România decât victoria Germaniei şi Austro-Ungariei. Membrii marcanţi ai Partidului Conservator Democrat şi ai Partidului Conservator, precum I. Grădişteanu şi L.N. Lahovari, s-au pronunţat pentru neutralitate armată. Ion I.C. Brătian
De partea sa s-a situat doar liderul conservator P.P. Carp care considera victoria Rusiei mai primejdioasă pentru România decât victoria Germaniei şi Austro-Ungariei. Membrii marcanţi ai Partidului Conservator Democrat şi ai Partidului Conservator, precum I. Grădişteanu şi L.N. Lahovari, s-au pronunţat pentru neutralitate armată. Ion I.C. Brătian
şi membrii guvernului, precum şi Alexandru Marghiloman, au susţinut necesitatea expectativei armate, soluţie care a fost adoptată de Consiliu cu o clară majoritate.
În comunicatul oficial, se preciza că atitudinea de neutralitate adoptată de România se motiva prin aceea că nu a fost prevenită de către aliatul său de izbucnirea războiului, iar „casus foederis” era condiţionat de un atac neprovocat împotriva Austro-Ungariei. Această hotărâre ţinea cont de sentimentele opiniei publice din Ro
În comunicatul oficial, se preciza că atitudinea de neutralitate adoptată de România se motiva prin aceea că nu a fost prevenită de către aliatul său de izbucnirea războiului, iar „casus foederis” era condiţionat de un atac neprovocat împotriva Austro-Ungariei. Această hotărâre ţinea cont de sentimentele opiniei publice din Ro
mânia solidară faţă de românii din Transilvania şi că cea mai mare dorinţă a românilor era să se-ntregească ţara cu Transilvania.
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
La 15/28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo căruia i-au căzut victime moştenitorul tronului austro-ungar, Franz Ferdinand şi soţia sa ucişi