Question

Eseu,, Veșniciea sa născut la sat "
40-50 de rinduri
PLIZZZZZZZ☺☺☺☺☺

Answer 1

Fiecare din noi avem undeva departe, sau poate mai aproape, undeva unde este străin zgomotul oraşului şi îmbulzeala străzilor pavate, avem o casă. Un colţişor unde plecăm cu bucurie şi un pic de nostalgie. E casa de la ţară, proprie sau poate cea părintească, casa ce stă în satul unde ne-am petrecut copilăria şi pe dealurile verzi ale căruia au rămas atîtea amintiri plăcute şi nopţi nedormite. Cuvîntul ţară are mai multe sensuri, aşa numim noi satul, ţara cea adevărată.

Dar iată că am crescut. Plecăm din sat, ne înghit străzile şi clădirile frumoase ale oraşului. Şi tot mai rar păşim pragul acelei case pline de amintiri şi cu părinţii sau buneii ce ne aşteaptă să venim. Şi tot mai rar găsim acele clipe cînd putem să ne rupem dintre pereţii cabinetelor şi caselor ce ne ţin prizonieri în oraşe…

Merg cu plăcere înspre satul copilăriei mele, drumul e lung, se aştern multe sate în cale. Îmi place să le admir şi cuget la tot ce văd… Dar tot mai des simt că se schimbă ceva. În ultima vreme parcă se pustieşte totul, oamenii ce-i cunoşteam odinioară şi cu care puteam schimba o vorbă acum nu-i mai vezi, ce să-i faci aşa-i viaţa, toţi vom trece prin asta. Iar casele sunt vândute sau lăsate la voia sorţii şi doar lacătul de la uşă este singurul care îţi atrage atenţia. Tinerii pleacă şi ei. Unii la învăţat, alţii la lucru în negrul străinătăţii, vorba poetului.

Aşa satul de odinioară cu veseliile şi sărbătorile sale, cu oamenii care ştiau a se aduna la o masă întinsă la o bucurie sau la o tristeţe, satul care păstra cu sfinţenie toate sărbătorile de se ştia că e mare păcatul să lucrezi într-o aşa zi, acest sat dispare… Este situaţia satelor noastre a satelor din Moldova (;i nu numai), al meu, al tău al părinţilor sau al buneilor căci fiecare din noi are un sat în suflet, un loc al liniştii şi păcii sufleteşti.

Se duc oamenii. Cei vârstnici pentru totdeauna, tinerii pleacă şi ei, toţi cei ce pot pleacă, nu e vorbă fiecare se duce acolo unde îşi găseşte locul, unde-l cheamă soarta. Rămîn cei bătrîni şi cei ce nu pot pleca. Dar vin golanii ce s-au răspândit pe larg şi care caută să profite de totul în jur. Să ia ultimul ban din gospodăria omului.