Question

Este la Geografie, va rog mult!

Answer 1

Răspuns:

Atmosfera este masa gazoasă care înconjoară planeta noastră și este împărţită în straturi cu diferite densităţi ale gazelor. Stratul cu cea mai mică grosime și aflat cel mai jos (la nivelul solului) este numit troposferă. Acesta este stratul în care trăiesc plantele și animalele și unde se produc tiparele meteorologice pe care le cunoaștem. Altitudinea până la care ajunge acest strat este de aproximativ 7 kilometri la poli și 17 kilometri la ecuator.

La fel ca restul atmosferei, troposfera este dinamică. În funcţie de altitudine, aerul are o densitate diferită și o compoziţie chimică diferită. Aerul circulă în permanenţă în jurul globului, traversând oceane și vaste zone de uscat. Vântul poate transporta organisme de dimensiuni mici, inclusiv bacterii, virusuri, seminţe și specii invazive de la o zonă la alta.

Aerul uscat conţine aproximativ 78 % azot, 21 % oxigen și 1 % argon. În aer există și vapori de apă, reprezentând între 0,1 % și 4 % din troposferă. Aerul mai cald conţine de obicei o cantitate mai mare de vapori de apă decât aerul mai rece.

Aerul conţine, de asemenea, cantităţi foarte mici de alte gaze, cunoscute drept gaze reziduale, inclusiv dioxid de carbon și metan. Concentraţiile acestor gaze minore în atmosferă sunt în general măsurate în părţi pe milion (ppm). De exemplu, concentraţiile de dioxid de carbon, unul dintre gazele reziduale cele mai importante și aflat în cele mai mari cantităţi în atmosferă, au fost estimate la aproximativ 391 ppm sau 0,0391 % în 2011 (indicatorul AEM privind concentraţiile atmosferice).

În plus, există mii de alte gaze și particule (inclusiv funingine și metale) emise în atmosferă atât de surse naturale, cât și antropice.

Compoziţia aerului din atmosferă se modifică în permanenţă. Unele substanţe din aer au un mare potenţial reactiv, cu alte cuvinte au o mai mare predispoziţie de a interacţiona cu alte substanţe pentru a forma unele noi. Atunci când unele dintre aceste substanţe reacţionează cu altele, pot forma poluanţi „secundari” dăunători pentru sănătatea noastră și pentru mediu. Căldura – inclusiv cea solară – este de obicei un catalizator care facilitează sau declanșează reacţiile chimice.

Compoziția atmosferică inițială a unei planete este legată de chimia și temperatura nebuloasei solare locale în timpul formării planetare și evacuarea ulterioară a gazelor interioare. Atmosferele originale au început cu gazele rotative radiale locale care s-au prăbușit pe inelele distanțate care au format planetele. Acestea au fost apoi modificate de-a lungul timpului de diverși factori complecși, ajungându-se la rezultate destul de diferite.

Atmosferele planetelor Venus și Marte sunt compuse în principal din dioxid de carbon, cu cantități mici de azot, argon, oxigen și urme de alte gaze.[9]

Structura atmosferei pe verticală

 TROPOSFERA cuprinsă între 8-12Km şi cuprinde cca. 90 % din masa atmosferei;

– Temperatura scade la fiecare 100 metri cu aproximativ 0,6 ºC;

– Temperatura prezintă variaţii temporale (diurne, anuale) sau spaţiale;

– Aici se regăseşte cea mai mare cantitate de vapori de apă ce formează ceaţa şi norii producând precipitaţiile atmosferice;

 STRATOSFERA

Se întinde între 12-50 Km;

Între 20-40 km se regăseşte stratul de ozon cu rolul de e proteja viaţa de pe Pământ împotriva radiaţiilor UV;

Temperatura creşte de la -40ºC până la -4ºC, la partea superioară;

La partea inferioară se manifestă curenţii-fulger (curenţi-jet), ce pot ajunge la viteze de peste 500km/h

Între 50-80 km se întinde mezosfera (temperatura scade până la -80ºC )

  Ionosfera

-Se întinde între 80-1000 km;

-Se produc aurorele polare ce sunt fenomene luminoase sub forma unor fâşii de lumină de culori diferite, întâlnite în zonele polare, ca urmare a ciocnirii particulelor solare, ce vin din spaţiul exterior cu atomii şi moleculele de aici;

Exosfera

-Se întinde la altitudini mai mari de 1000 km şi face trecerea spre spaţiul cosmic;