Ex 1 va rog este urgent!
Răspunsuri la întrebare
INTRODUCERE - realizăm o mică descriere a cadrului imaginar, specificăm timpul, menționăm personajele care participă la acțiune și o introducere scurtă despre tema aleasă.
Pădurea adâncă și rece nu a fost străbătută de multă lume. Însă, cei care s-au arătat mai curajoși au cules mistere, povești și legende, iar cea mai fascinantă dintre aceste minuni este căsuța care se află într-un copac din inima pădurii. Iar eu, dragi copii, am fost unul dintre curajoși!
CUPRINS - realizăm descrierea momentelor esențiale, în ordine cronoligică, iar în funcție de tipul compunerii, ne axăm pe descriere (compunere descriptivă) sau pe acțiune (compunere narativă)
În inima pădurii poate vă imaginați că sunt fiare sălbatice, mărăcini și balauri fioroși, dar acolo este cel mai luminos și mai cald loc de pe întreg pământul. Raze de aur se coboară peste acest loc. În cel mai bătrân copac, numit și Înțeleptul, își are căminul... un pitic! Trunchiul copacului are trei ferestre mici și o ușă mare, de lemn. Noaptea, când întunericul sufocă pădurea, în căsuța piticului se zărește o lumină caldă. Am avut curaj să mă uit prin ea și știți ce am văzut? Un pitic care scria la o măsuță! Cu stiloul său scria rânduri întregi și eram curios ce compunea el atât de atent. Din păcate, m-am dezechilibrat și... am căzut! Piticul a auzit și repede-repede a ieșit din căsuța lui și m-a văzut! Credeam că o să mă mănânce, că o să mă vrăjească și că nu o să-l mai văd pe Rex, cățelușul meu, niciodată! Am închis ochii de spaimă, dar piticul s-a apropiat și m-a ajutat să mă ridic. S-a bucurat nespus că are în sfârșit un oaspete. M-a văzut încântat de căsuța lui și m-a invitat să intru. Înțelegeți că la mijloc era... o mare problemă! Cum să intre un flăcău înalt ca mine pe o ușă atât, atât de mică? Piticul a început să râdă pe sub mustăți și mi-a dat să mănânc o frunză mică. Dintr-o dată, m-am mișcorat și am putut intra în casa magică!
Ce miros frumos de scoarță de copac se simțea în casa lui! Avea o bucătărie mică, un pătuț de lemn și un birou pe care se găseau niște foi groase. Scria povești pentru locuitorii pădurii! În fiecare seară de duminică se strângeau cerbi, urși, lupi, vulpițe, păsări curioase și zeci de vietăți ca să asculte povești noi! Casa lui din trunchiul copacului era lăcașul poveștilor. Ce căsuță caldă, câte obiecte frumoase avea și multe erau confecționate din lemn, frunzulițe și flori. Erau nemuritoare în trunchiul copacului!
ÎNCHEIERE - oferim o părere, o concluzie pe baza evenimentelor petrecute și descrise.
Mi-a citit multe povești în acea seară, până când am adormit bine, ascultându-i glasul blajin al piticului. M-am trezit în patul meu, acasă și pe un bilețel, pe noptieră era un mesaj gingaș: "Băiețel mic, să nu mă uiți și să-mi duci mai departe, în lumea oamenilor, poveștile!". Câte povești am să vă spun, dragi copii! Însă, toate în numărul viitor al revistei!
Sper ca e bine daca mai ai nevoie de ceva lasami mesaj la raspuns si te voi ajuta cu mare drag!
Daca ai putea sa-mi dai coroana tias multumi foarte mult!