Exemple pentru toate cazurile și funcțiile sintactice
Răspunsuri la întrebare
Cazurile substantivului def.
Substantivul poate avea în propoziție diferite funcții sintactice: subiect, atribut, complement, nume predicativ. Atunci când îndeplinește aceste funcții sintactice, substantivul își schimbă forma și primește în construcția sa un articol hotărât (al, a, ai, ale) sau o prepoziție.
Toate aceste forme pe care le poate lua un substantiv, pentru a exprima în propoziție diferite funcții sintactice, se numesc cazuri, iar formele acestor cazuri poartă denumirea de forme cauzale. Toate formele și construcțiile cauzale ale unui substantiv formează declinarea acelui substantiv.
În limba română substantivul are cinci cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ. În general, cazurile se stabilesc cu ajutorul întrebărilor.
Cazurile substantivului
Cazul nominativ (N) cine? ce? care?
Funcții sintactice posibile subiect, nume predicativ, atribut
Cazul acuzativ (Ac)
Întrebări specifice cazului ce? pe cine? pe ce? cu cine? cu ce? la cine? la ce? despre cine? despre ce? lângă cine? lângă ce? de la cine? de la ce? unde? de unde? până unde? când? cum? care? ce fel de?
Funcții sintactice posibile complement direct, complement indirect, complement de agent, atribut substantival prepozițional, nume predicativ, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop
Cazul genitiv (G)
Întrebări specifice cazului al cui? a cui? ai cui? ale cui?
Funcții sintactice posibile atribut substantival genitival, atribut substantival prepozițional, atribut substantival apozițional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop
Cazul dativ (D)
Întrebări specifice cazului cui?
Funcții sintactice posibile atribut substantival prepozițional, atribut apozițional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de cauză
Cazul vocativ (V) nu are intrebare si nici functie sintactica acesta este doar o adresare. Exemplu: Mama, vino mai repede ! Nicu, du-te acasa !