Explicati in 10-15 randuri legatura particulară care stabileste intre padure si ppet,plecand de la versurile citate(versurile urmatoare din O rămâi,ramai de Mihai Eminescu)
,,O rămâi,rămâi la mine,
Te iubesc atat de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu stiu sa le-ascult;
In al umbrei întuneric
Te asaman unui print,
Ce se uit-adânc în ape
Cu ochi negri si cuminti ;
Si prin vuietul de valuri,
Prin miscarea naltei ierni,
Eu te fac s-auzi în taină
Mersul cardului de cerbi;
Eu te vad răpit de farmec
Cum ingani cu glas domol,
In a apei strălucire
Intinzand piciorul gol
Si privind in luna plina
La vapaia de pe lacuri
Anii tăi se par ca clipe
Clipe dulci se par ca veacuri."
Astfel zise lin pădurea
Bolti asupra-mi clatinand;
Suieram l-a ei chemare
Si-am iesit in camp râzând.
Astazi chiar de m-as întoarce
A-intelege n-o mai pot...
Unde esti,copilărie,
Cu pădurea ta cu tot?
Dau 60p si coronita dar raspunsul sa fie corect scris si redactat incat sa ii placa profesoarei+dau cel mai bun raspuns
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
7
Elegia este specia genului liric, in care poetul isi exprima direct sentimentele de tristete metafizica, de nostalgie, de regret, intr-o gama ascendenta, mergand de la melancolie la nefericire.
Titlul "O, ramai" este alcatuit dintr-o interjectie si un verb la imperativ si exprima nostalgia poetului pentru copilarie, pentru codrii si izvoarele care i-au incantat cei mai frumosi ani ai vietii. Eminescu este tanguitor in invocarea copilariei si a naturii, pe care le implora sa ramana pururi in sufletul sau atat de insetat de natura purificatoare si de candoarea varstei de aur a oricarui om.
Prima este un monolog imaginar al padurii, prin care aceasta exprima starile si sentimentele pentru poetul-copil, iar a doua secventa corespunde ultimelor doua strofe si evoca nostalgic varsta minunati a copilariei, din perspectiva maturitatii incarcate de dezamagire si tristete profunda. Poezia marcheaza planurile temporale trecut-prezent. simbolizand starile interioare ale poetului, acelea de fericire-nefericire. Altfel spus, ideea de timp la Eminescu semnifica aici antiteza dintre trecut-prezent, care corespunde antitezei dintre extaz-durere sufleteasca.
Secventa intai este conceputa ca un monolog imaginar al padurii personificate, care isi exprima sentimentele de dragoste fata de poetul ce fusese candva copil.
in prima strofa, padurea - umanizata - tanjeste dupa marturisirile pe care i Ie facea baiatul demult, relatia lor fiind una de prietenie sincera. Tonul tanguitor al padurii este dat de interjectia afectiva si de verbul la Imperativ, repetat chiar in primul vers al poeziei: "O, ramai, ramai la mine". Ca in orice poezie lirica, dragostea padurii este exprimata in mod direct, declarativ: "Te iubesc atat de mult!". Poetul imagineaza trairea nostalgica a padurii, motivata de absenta copilului care, candva, ii destainuia toate "dorurile" si gandurile cele mai intime, pe care numai ea stia sa le asculte.
Strofele a treia si a patra aduna la un loc toate amintirile padurii personificate despre tainele pe care i le-a descifrat copilului, acestea fiind si primele perceptii despre lume si viata ale poetului. Rolul padurii este esential in ceea ce priveste primul contact al baiatului cu lumea inconjuratoare si este evidentiat de■ pronumele la persoana I, "eu": " Numai eu stiu sa le-ascult /() Eu te fac s-auzi in taina /() Eu te vad rapit de farmec". Padurea este cea care i-a dezvaluit pentru prima oara tainele prin care copilul putea observa "miscarea naltei ierbi" ori putea auzi de departe venirea "cardului de cerbi". El reactioneaza emotionat la misterele destainuite de padure, este "rapit de farmec" si ingana fericit murmurul apelor de izvor, fiind vrajit de stralucirea acestora.
Poezia "O, ramai" de Mihai Eminescu exprima direct sentimentele tie nostalgie, tristete si durere pe care poetul le simte profund, jinduind dupa fericirea traita in anii copilariei petrecute in mijlocul naturii. Poezia are si accente meditative, filozofice privind scurgerea ireversibila a timpului si de aceea este o elegie.
Titlul "O, ramai" este alcatuit dintr-o interjectie si un verb la imperativ si exprima nostalgia poetului pentru copilarie, pentru codrii si izvoarele care i-au incantat cei mai frumosi ani ai vietii. Eminescu este tanguitor in invocarea copilariei si a naturii, pe care le implora sa ramana pururi in sufletul sau atat de insetat de natura purificatoare si de candoarea varstei de aur a oricarui om.
Prima este un monolog imaginar al padurii, prin care aceasta exprima starile si sentimentele pentru poetul-copil, iar a doua secventa corespunde ultimelor doua strofe si evoca nostalgic varsta minunati a copilariei, din perspectiva maturitatii incarcate de dezamagire si tristete profunda. Poezia marcheaza planurile temporale trecut-prezent. simbolizand starile interioare ale poetului, acelea de fericire-nefericire. Altfel spus, ideea de timp la Eminescu semnifica aici antiteza dintre trecut-prezent, care corespunde antitezei dintre extaz-durere sufleteasca.
Secventa intai este conceputa ca un monolog imaginar al padurii personificate, care isi exprima sentimentele de dragoste fata de poetul ce fusese candva copil.
in prima strofa, padurea - umanizata - tanjeste dupa marturisirile pe care i Ie facea baiatul demult, relatia lor fiind una de prietenie sincera. Tonul tanguitor al padurii este dat de interjectia afectiva si de verbul la Imperativ, repetat chiar in primul vers al poeziei: "O, ramai, ramai la mine". Ca in orice poezie lirica, dragostea padurii este exprimata in mod direct, declarativ: "Te iubesc atat de mult!". Poetul imagineaza trairea nostalgica a padurii, motivata de absenta copilului care, candva, ii destainuia toate "dorurile" si gandurile cele mai intime, pe care numai ea stia sa le asculte.
Strofele a treia si a patra aduna la un loc toate amintirile padurii personificate despre tainele pe care i le-a descifrat copilului, acestea fiind si primele perceptii despre lume si viata ale poetului. Rolul padurii este esential in ceea ce priveste primul contact al baiatului cu lumea inconjuratoare si este evidentiat de■ pronumele la persoana I, "eu": " Numai eu stiu sa le-ascult /() Eu te fac s-auzi in taina /() Eu te vad rapit de farmec". Padurea este cea care i-a dezvaluit pentru prima oara tainele prin care copilul putea observa "miscarea naltei ierbi" ori putea auzi de departe venirea "cardului de cerbi". El reactioneaza emotionat la misterele destainuite de padure, este "rapit de farmec" si ingana fericit murmurul apelor de izvor, fiind vrajit de stralucirea acestora.
Poezia "O, ramai" de Mihai Eminescu exprima direct sentimentele tie nostalgie, tristete si durere pe care poetul le simte profund, jinduind dupa fericirea traita in anii copilariei petrecute in mijlocul naturii. Poezia are si accente meditative, filozofice privind scurgerea ireversibila a timpului si de aceea este o elegie.
deea99me:
Cam asta e
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Chimie,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă