explicati ortogarfierea lexemului înnobila
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Acest articol este primul dintr-o serie care priveşte ortografia limbii române, sub diverse aspecte (scurt istoric, instrumentele normative actuale, principiile ortografiei româneşti actuale, semnele ortografice, scrierea cu i, ii, iii, folosirea majusculelor, greşeli frecvente de grafieetc.). În toate articolele, vom reflecta punctul de vedere oficial al Academiei Române, exprimat în instrumentele normative oficiale (vezi mai jos) şi nu puncte de vedere personale sau controversate. Prezentările vor avea în primul rând un caracter practic, se vor adresa unui public larg, doritor să fie la curent cu normele ortografice curente şi nu neapărat specialiştilor-lingvişti.
Acest articol este primul dintr-o serie care priveşte ortografia limbii române, sub diverse aspecte (scurt istoric, instrumentele normative actuale, principiile ortografiei româneşti actuale, semnele ortografice, scrierea cu i, ii, iii, folosirea majusculelor, greşeli frecvente de grafieetc.). În toate articolele, vom reflecta punctul de vedere oficial al Academiei Române, exprimat în instrumentele normative oficiale (vezi mai jos) şi nu puncte de vedere personale sau controversate. Prezentările vor avea în primul rând un caracter practic, se vor adresa unui public larg, doritor să fie la curent cu normele ortografice curente şi nu neapărat specialiştilor-lingvişti.
Acest articol este primul dintr-o serie care priveşte ortografia limbii române, sub diverse aspecte (scurt istoric, instrumentele normative actuale, principiile ortografiei româneşti actuale, semnele ortografice, scrierea cu i, ii, iii, folosirea majusculelor, greşeli frecvente de grafieetc.). În toate articolele, vom reflecta punctul de vedere oficial al Academiei Române, exprimat în instrumentele normative oficiale (vezi mai jos) şi nu puncte de vedere personale sau controversate. Prezentările vor avea în primul rând un caracter practic, se vor adresa unui public larg, doritor să fie la curent cu normele ortografice curente şi nu neapărat specialiştilor-lingvişti. 1. Ce este ortografia?
Acest articol este primul dintr-o serie care priveşte ortografia limbii române, sub diverse aspecte (scurt istoric, instrumentele normative actuale, principiile ortografiei româneşti actuale, semnele ortografice, scrierea cu i, ii, iii, folosirea majusculelor, greşeli frecvente de grafieetc.). În toate articolele, vom reflecta punctul de vedere oficial al Academiei Române, exprimat în instrumentele normative oficiale (vezi mai jos) şi nu puncte de vedere personale sau controversate. Prezentările vor avea în primul rând un caracter practic, se vor adresa unui public larg, doritor să fie la curent cu normele ortografice curente şi nu neapărat specialiştilor-lingvişti. 1. Ce este ortografia?Termenul ortografie provine din gr. orthos „drept, corect” şi un substantiv derivat din graphein „a scrie” (Şuteu 1981: 86), deci, literal, ortografia este scrierea corectă. Mai exact, în sens restrâns, ortografia priveşte scrierea corectă la nivelul cuvântului (sau al mai multor cuvinte care formează o unitate); în sens larg, aceasta include şi scrierea corectă la nivelurile superioare cuvântului, adică punctuaţia (DOOM2: XXV, DIN: 586). Într-un sens mai abstract, semiotic, ortografia este un sistem de reguli precise, fixe şi unitare, care constau în explicarea valorii semnelor dintr-un anumit sistem grafic de reproducere a unei limbi şi din formularea condiţiilor de folosire a acestor semne, sistem menit să generalizeze şi să stabilizeze varianta cultivată a unei limbi date (Şuteu 1981: 86). Pentru prezentarea de faţă, care urmăreşte mai ales familiarizarea cititorilor cu scrierea corectă, ne interesează prima definiţie a ortografie