Question

Faceți un referat despre revoluția de la 1848 în care sa faceți referire la : desfășurarea, lideri, programe revoluționare. (maxim 100 cuvinte) ​

Answer 1

Revoluţia română a izbucnit în contextul evenimentelor revoluţionare din spaţiul european. Revoluţii burgheze au izbucnit în Franţa, Imperiul Habsburgic, spaţiul italian şi cel german.

Cauzele revoluţiei româneşti de la 1848

politica de maghiarizare a românilor din Transilvania;
încălcarea autonomiei Principatelor de către Imperiul Ţarist;
acutizarea problemei ţărăneşti;
dezvoltarea conştiinţei naţionale;
necesitatea progresului economic şi politic al Principatelor.
Revoluţia din Moldova

Pe 27 martie 1848, la hotelul „Petersburg” din Iaşi are loc adunarea revoluţionarilor. Se creează un Comitet condus de V. Alecsandri care redactează programul „Petiţia Proclamaţie”. Documentul cuprindea 35 de articole şi avea caracter moderat. Cuprindea: alegerea unei noi adunări obşteşti, formarea unei gărzi civice, îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor. Domnul Mihail Sturdza, care avea o orietare pro-rusă, arestează o parte din revoluţionari, alţii reuşind să fugă, iar mişcarea revoluţionară este înfrântă. Cei mai importanţi revoluţionari moldoveni au fost: V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza.

Revoluţia din Ţara Românească

În Ţara Românească, pe 9 iunie 1848, are loc la Islaz o adunare la care se citeşte „Proclamaţia”. Aceasta constituie programul revoluţiei, are 22 de prevederi, dintre care: independenţa administrativă şi legislativă, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin despăgubire, emanciparea evreilor şi a ţiganilor, adoptarea unei constituţii, autonomia statului şi abolirea protectoratului rus. La Bucureşti, domnitorul Gheorghe Bibescu este de acord cu revendicările, abdică, iar puterea este preluată de un guvern provizoriu. Din guvern făceau parte personalităţi revoluţionare, precum: N. Bălcescu, C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell. Pentru rezolvarea problemei agrare este înfiinţată Comisia proprietăţii. Guvernul provizoriu adoptă mai multe măsuri, printre care: tricolorul ca steag naţional, desfiinţează rangurile boiereşti, face propagandă revoluţionară în rândul populaţiei. Imperiul Otoman intervine pentru înăbuşirea revoluţiei, mai întâi pe cale diplomatică – când guvernul este înlocuit cu o locotenenţă domnească, iar apoi pe cale armată, Fuad Efendi ocupând Bucureştiul. Pe 13 septembrie au loc confruntări între armatele turceşti şi un detaşament de pompieri, condus de căpitanul Pavel Zăgănescu. Revoluţia este înfrântă.