Limba română, întrebare adresată de andreeapopescuu9, 7 ani în urmă

formulate: Citeşte textul și rasp Casa avea un singur cat, aşezat pe un scund parter-soclu, ale cărui geamuri pătrate erau acoperite cu hârtie translucidă, imitând un vitraliu de catedră. Partea de sus privea i cu patru ferestre de o înălțime absurdă. [...] Zidăria era crăpată şi scorojită spre stradă in foarte multe locuri, şi din crăpăturile dintre faţada casei şi trotuar ieşeau îndrăzneţ buruienile. [...] Nicio perdea nu acoperea ochiurile de geam, pline de un praf străvechi, pe inchidă cât mai bine infernala uşă, şi abia înăuntru, făcu uimitoarea descoperire că care se vedeau bine urmele picăturilor de ploaie. [...] Tânărul intră atunci, încercând să mânerul de os al unui probabil copoțel interior atârna în sală. [...] Tânărul hotărându-se in fine, trase de mânerul clopoţelului. Atunci un fel de schelălăit metalic răsună de sus a-n nişte spații mari şi goale cu ecou rău. [...] apoi scara începu să scârțâie ca apăsată de o greutate extraordinară şi cu o iritantă încetineală. Când provocatorul acesto grozave pârâituri fu jos, tânărul văzu mirat un omuleţ subţire şi puțin încovoiat. Capul- ara atins de o calvitie totală şi fața părea aproape spână şi, din cauza aceasta, pătrată Buzele îi erau întoarse în afară şi galbene de prea mult fum, acoperind numai doi din vizibili, ca nişte aşchii de os. - Unchiul Costache? îndrăzni să deschidă gura tânărul, pe urmă, intimidat, refă întrebarea: Aici şade domnul Costache Giurgiuveanu? Bătrânul clipi din ochi, ca şi când n-ar fi înțeles întrebarea, mişcă buzele, dar- răspunse nimic. - Eu sunt Felix, adăugă tânărul, uimit de această primire, nepotul dumnealui. Omul spân păru tot aşa de plictisit de întrebare, clipi de câteva ori din ochi, bolba ceva, apoi cu un glas neaşteptat de răguşit, aproape şoptit, duhnind a tutun, răspu repede: - Nu-nu-nu ştiu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc... Buimăcit, tânărul stătu locului nemişcat, aşteptând o revenire asupra tågadei. (G. Călinescu, „Enigma Otiliei") 1 Identifică două moduri de expunere prezente în text. Modurile de expunere sunt: naraţiunea, descrierea, dialogul, monologul. au consul din text al fiecăruia dintre urma​.

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de darius182002
0

Răspuns:

În text întâlnim descrierea( Zidăria era crăpată şi scorojită spre stradă in foarte multe locuri, şi din crăpăturile dintre faţada casei şi trotuar ieşeau îndrăzneţ buruienile.) și dialogul

Explicație:

Alte întrebări interesante