genul epic schema de scris
Răspunsuri la întrebare
Salut ! ✿
GENUL EPIC este genul literar în care autorul își transmite gândurile, sentimentele, ideile, trăirile în mod indirect, prin intermediul naratorului, acțiunii și al personajelor.
TRĂSĂTURILE GENULUI EPIC:
- conține trei elemente fundamentale - narator, acțiune, personaje;
- perspectiva narativă este de două feluri: perspectiva subiectivă ( relatarea se face la persoana I ) și perspectiva obiectivă ( relatarea se face la persoana III );
- acțiunea este relatată de autor și poate fi structurată pe momentele subiectului: expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul;
- modurile de expunere prezente în textul epic sunt: descrierea, narațiunea, dialogul și monologul;
- personajele sunt principale ( aflate în prim-planul acțiunii ), secundare ( având rol puțin important ), episodice ( personajele care apar într-o singură secvență ). După felul în care sunt construite avem personaje colective sau individuale iar după semnificația morală avem personaje pozitive sau negative;
- sunt prezente reperele spațio-temporale;
MODEL DE ARGUMANTARE - GENUL EPIC - ” Toate pânzele sus ” de Radu Tudoran
IPOTEZA: Definiție + originea termenului ” epic ”
Opera ” Toate pânzele sus ” scrisă de Radu Tudoran aparține genului epic, deoarece este o operă literară, în proză, în care gândurile, ideile, sentimentele, trăirile autorului sunt transmise în mod indirect prin intermediul personajelor și al acțiunii. Cuvântul ” epic ” vine din termenul grecesc ” epiKos ” derivat din ” epos ”, care înseamnă zicere, povestire.
Argumentul II - argumantarea propriu-zisă
În primul rând, în opera dată se prezintă întâmplările dintre Anton Lupan și plutaș, mediată de către Ieremia. Se observă prezența naratorului, omniscient și omniprezent, care relatează întâmplările la persoana III: ” ridică ”, ” să vadă ”, ” fu mirat ”;
În al doilea rând, la acțiune participă personaje: principale ( Anton Lupan și Ieremia ) și secundare ( plutașul, Ismail și ceilalți ), sumar caracterizate atât direct, cât și indirect.
Pe de altă parte, acțiunea - aducerea lemnului de către plutaș și întâmplarea acestuia cu Anton Lupan - este plasată într-un cadru spațio temporal de tip relativ - ” în port ”, ” lângă corabie ” - semn al reluării acțiunii în orice port. Timpul ușor arhaic este redat prin forme verbale: ” mă leg să-ți fiu de folos și cu ascultare ”, ” mi-i porunci ” sau prin toponime: ” Țarigrad ”.
Fiind o operă epică, modul de expunere predominant este narațiunea care se îmbină cu dialogul. Acesta are rolul de a dinamiza acțiunea, fiind și o modalitate de a pune în lumină relațiile dintre personaje. Astfel, dorința tânărului plutaș de a fi luat pe vas, transmisă căpitanului, este transpusă în câteva replici, care-i trădează sfiala și servilismul: ” numai ia-mă și pe mine, măcar până la Țarigrad, că de mult aștept prilej pentru asemenea drum ! ... ”
Concluzia
În concluzie, având aceste trăsături, opera ” Toate pânzele sus ” scrisă de Radu Tudoran aparține genului epic.
** Se mai poate adauga și Rolul narațiunii - prezintă întâmplările în ordinea cronologică + citat
+ descriere: de tip tablou / portret ce conturează cadrul acțiunii + citat;
Monologul interior ce accentuează conflictul interior din sufletul personajului precum și dramatismul trăirilor acestuia + citat.