Question

harta textului pe textul ,,Povestea lui Harap-Alb"​

Answer 1

POVESTEA LUI HARAP-ALB ”

DE ION CREANGĂ

Autorul: Ion Creangă

Anul apariției: publicat în revista „ Convorbiri Literare ”, în anul 1877

Alte opere ale autorului:

„ Capra cu trei iezi ” - poveste - 1875;

„ Povestea unui om leneș ” - 1875;

„ Popa Duhul ” - nuvelă - 1879;

„ Amintiri din copilările ” - roman autobiografic - 1879;

Genul literar: genul epic

Specia literară: basmul cult

Opera este scrisă: în proză

Locul desfășurării acțiunii: între două tărâmuri;

Timpul desfășurării acțiunii: timpul este vag precizat: „ Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori ”;

Personajele:

Harap-Alb = personaj principal;

Spânul = personaj secundar;

Sfânta Duminică = personaj secundar;

Împăratul Roșu = personaj secundar;

Craiul = personaj episodic;

Fata împăratului = personaj secundar;

Împăratul Verde = personaj secundar;

Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă = personaje ajutoare sau episodice - Gerilă simbolizează focul filozofal, Flămânzilă simbolizează pământul, Setilă simbolizează apa, Ochilă simbolizează cunoașterea și Păsări-Lăți-Lungilă simbolizează omul universal;

calul, furnica, albina = personaje ajutoare și donatoare ce simbolizează patrimoniul strămoșesc cât și calitatea spirituală pe care Craiul, la rândul său, le-a transmis fiului său;

verișoarele = personaje episodice;

frații protagonistului = personaje episodice;

Naratorul: Narațiunea se face la persoana a III-a realizată de un narator omniscient, dar nu și obiectiv.

Modurile de expunere: se îmbină narațiunea cu dialogul și cu descrierea, stilul direct cu stilul indirect;

Momentele subiectului:

Expozițiunea - sau situația inițială presupune starea de echilibru: un crai care avea trei feciori, iar în celălalt capăt de lume, frate mai mare cu cradiul, avea doar trei fete;

Intriga - sau tulburarea echilibrului - presupune o cauză de lipsă relevată de scrisoarea Împăratului Verde, în care Craiul este rugat de fratele său să-i trimită un nepot, ca să-i urmeze tronul - motivul împăratului fără urmași;

Desfășurarea acțiunii - unde protagonistul este supus unor teste și acesta reușește să treacă proba curajului - motivul superiorității mezinului - el trece podul ajutat de Sfânta Duminică. Spânul îi fură identitatea și îl transformă pe protagonist într-o slugă și aici intervine triplicarea = înmulțirea probelor de la trei la nouă și prezența în basm a numeroase cifre magice multiple de trei;

Punctul culminant - sau lichidarea înșelătoriei debutează la sfârșitul ultimei probe, când protagonistul dezvăluie adevărata identitate a sa și încercarea Spânului de a-l ucide pe Harap-Alb;

Deznodământul - presupune revenirea echilibrului la normal și răsplata cuvenită eroului.

Mijloace artistice: termeni și expresii populare, regionalisme lexicale, ziceri, frecvența proverbelor:

„ și odată ți-l înșfacă cu dinții de cap, zboară cu dânsul în înaltul cerului, și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul până jos praf și pulbere ” - folosirea dativului etic;

„ capul de-ar fi sănătos că belele curg gârla ” - proverbe și zicători;

„ Mă, fețișoara împăratului ne-a tras butucul ” - adresare directă, diminutive;

„ și când să pună mâna pe dânsa, zbrr !.. pe vârful unui munte și se ascunde după o stâncă ” - expresii onomatopeice;