Question

hey dau coroana cine imi raspunde la intrebare imi trebuie urgent!ce se vorbest in nuvela nu va indragostiti primavara de nicolae dabija ce se vorbea asa mai principal?

Answer 1

M-a intrigat denumirea,așa cum eu ador primăvara și nu văd ce ar putea să aibă lumea împotriva ei. Așa cum am și presupus, se vorbește mult despre dragoste în această carte, despre diverse tipuri de dragoste: față de copii, cărți, Dumnezeu, mamă, dragoste tîrziu împlinită și femei ce îmbărbătează lumea.Nicolae Dabija are un stil aparte, pătrunzător, simplu și de neuitat. Cîteva dintre aceste nuvele m-au impresionat enorm, așa cum ar fi: „Nu vă îndrăgostiși primăvara!”, „Romeo și Julieta din Bișcotari”, „Dragoste de mamă”, „Omul care și-a vîndut visurile”…Nu voi povesti conținutul nuvelelor, doar spun ferm că această carte e superbă și își merită locșorul în inima și biblioteca noastră.  Voi da citire cîtorva fragmente preferate din aceste nuvele:„Eu cumpăr visuri. Felurite visuri. Vrem să schimbăm țara din temelii. Țara noastră are nevoie de visuri. Lumea trebuie îndreptată. Tu ce faci cu ele? Ele nu țin nici de foame, nici de sete, nici de cald, nici de răcoare…”„Suspiciunile te fac să fii vrăjmașul tău.”„Pentru el ceea ce nu i s-a întîmplat în viața sa a fost întotdeauna mai interesant decît cele care i s-au întîmplat.”„Morile de vînt măcinau pe dealurile satului iluzii.”„Un păcat mărturisit e pe jumătate iertat.”„E păcat să ucizi și niște tîrîtoare cînd se iubesc, pentru că atunci sufletele lor ajung în rai. De ce să spurcăm raiul cu ele? Cine iubește – nu merită moartea, chiar dacă nu e decît o biată tîrîtoare.”„Dragostea fără sentimentul prieteniei – doi îndrăgostiți trebuie să fie în primul rînd doi buni prieteni – e una searbădă. Doar prietenia poate face o dragoste să dăinuie.”„Aceasta ar fi imaginea cea mai exactă a femeii din ultima mie de ani: ducîndu-și în cîrcă bărbatul de la un capăt al mileniului la celălalt, ca să-l scoată din intemperii, ca să-l scape din pojarul unor asedii devastatoare, ca să-l elibereze din robii umilitoare, ca să-l salveze, salvîndu-se…”„Nu știu de ce cred că în acel an Tudora, baba care se îndrăgostise fără să se rușineze, a fost fericită cît n-a fost în toata viața ei. Era o dragoste tîrzie, din cele ce fac toamna să înflorească crînguri de salcîmi și lebede sălbatice – să se răzgîndească să mai plece în țările calde…”„Nu știu de ce cred că acei bătrîni s-au prezentat și în fața lui Dumnezeu tot ținîndu-se de mînă. Ca niște copii ai Celui de Sus, care au trăit să depună mărturie că dragostea e un dar, valabil nu doar la 16-18 ani, pentru că dragostea, cea menită să ne facă viața frumoasă, se află în noi, și nu în afara noastră. Cum spusese si fericitul Augustin: „Cît de tîrziu am început a te iubi, frumusețe veche și atît de nouă! Cît de tîrziu am început a te iubi! Tu erai înăuntrul meu, dar, vai, eu însumi eram în afara mea. Te căutam afară. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu tine. Aceste frumuseți, care n-ar fi nimic dacă n-ar fi în tine, mă depărtau de tine. Tu ai fulgerat, ai luminat, ai înlăturat orbirea mea. Te-am gustat. Mi-e foame, mi-e sete de tine”.„Atotputernicul ține o legătură permanentă cu omul creat. Acesta din urmă, necunoscător al lumilor care nu se văd, își numește îngerul: noroc, șansă, întîmplare, destin, presentiment, instinct, dispoziție, obișnuință, uitare, simț, sugestie, dragoste. Oamenii au presimțiri, dar puțini știu că presimțirea vine de la înger.