Hey!Explică, în spaţiul rezervat, prin ce impresionează chipul domnitorului Stefan
Mare. Argumentează-ţi răspunsul cu patru exemple din text.
La scrierea textului, vei ţine cont de următoarele cerinte:
• prezentarea faptelor și trăsăturilor domnitorului;
formularea concluziei despre importanța personajului
în istoria neamului nostru;
respectarea părților textului.
Cine mă ajută repede?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), om politic şi diplomat strălucit, comandant de oaste, ilustru şi priceput strateg, gospodar, unificator, sprijinitor al culturii, însemnat ctitor de aşezăminte, simbol al luptei antiotomane a românilor şi creştinătăţii (Athletus Christi). Ş era fiul lui Bogdan al II-lea, domnul Moldovei (1449-1451), şi nepotul lui Alexandru cel Bun. Era descris ca „«Om nu mare de statu» dar probabil cu un trup foarte vânjos, cu fața rotundă și plină, cu o frunte largă, cu ochi albaștri, cu părul lung și blond lăsat în plete pe spate, cu mustață de asemenea blondă și, în unele etape ale vieții, cu o umbră de barbă.
Ștefan cel Mare a fost unul dintre puținii domni ai Moldovei care au bătut o monedă proprie – gros moldovenesc -, fapt ce reprezenta inclusiv o modalitate de a afirmare a suveranității.
Pe parcursul domniei, Ştefan a dus peste 40 de războie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria din Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pașa – beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei bătălii, în anul următor sultanul Mehmed al II-lea va conduce, personal, o expediție în Moldova încheiată cu înfrângerea armatei Moldovei, în bătălia de la Valea Albă-Războieni.
Fiindcă Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos, a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.