Question

Identifica perspectiva narativa prezente in text,argumentand!
Din textul Ioan Slavici"Padureanca"

Answer 1

  Caracteristicile discursului narativ din "Padureanca" de Ioan Slavici si "Norocul" de Liviu Rebreanu Atat "Norocul" de Liviu Rebreanu, cat si "Padureanca" de Ioan Slavici reprezinta proze realiste prin atitudinea critica fata de aspecte ale societatii, veridicitatea intamplarilor,obiectivitatea perspectivei narative, personaje tipice, puse in situatii tipice, fiind conditionate de mediu si epoca, repere spatio-temporale precise, tehnica detaliului in descrieresi portretizare, sobrietatea stilului.Naratiunea inseamna narare a mai multor intamplari, intr-o anumita succesiune. Principlele instante narative sunt autorul, naratorul, personajul si cititorul, intre care, in desfasurarea naratiunii, se stabilesc relatii mai mult sau mai putin complicate si expresive. Naratorul este o instanta fictiva a textului literar, reprezentantul autorului in lumea operei literare. El povesteste evenmentele intr-un text narativ si poate indeplini mai multe functii: narativa, de control si de interpretare, textul narativ, presupunand o succesiune de evenimente desfasurate in timp si spatiu. verbele utilizate,indica o cronologie a evenimetelor, dobanind valori stilistice in fixarea si alternarea planurilor narative. In "Padureanca", naratorul stie mai mult decat personjul ("viziunea din spate"), identificandu-se cu un narator omniscient. Aceasta deschidere asupra caracterelor nu duce la formarea unor tipuri umane desavarsite. Personajele sufera modificari pe de-o parte din cauza actiunilor, iar pe de alta parte din cauza resorturilor sufletesti puse la incercare. Perspectiva narativa este una dedindarat naratorul omniscient relatand la persoana a III-a,prezentarea faptelor prin dialog presupunand o detasare a naratorului. Naratorul omniscient ne prezinta gandurile si framantarile protagonistului. Ambele opereliterare sunt adresate cititorului, instanta narativa, care se identifica cu repeceptorul textului. Naratorul heterodiegetic, relateaza faptele, alternand timpruile verbale, imperfectul, mai mult ca perfectul, viitorul si prezentul. Aflata sub regimul temporal al imperfectului cat si al prezentului, avand dramatismulprivirii de aproape. Nuvela psihologica, semnificand "o . drama a optiunii", a indeciziei, "Padureanca" are un subiect aparent simplu, pe care se cladeste o tulburatoare poveste de«fragoste. Iorgovan, personajul principal, pleaca la munte pentru a aduce "padureni" pentru sectris, cum mai facuse si cu un an in urma, cando cunoscuse pe Simina, fata de care nu avusese insa indrazneala sa-si marturiseasca dragostea. Acum, desi izbucnise holera si putea gasi lucratori in sate apropiate, Iorgovan ia postura de personaj de basm care isi cauta iubita la mari departari, pornind intr-o lunga expeditie, strabatand sate si locuri indepartate, intalnind oameni noi, totusi cu teama de a nu fi descoperit, ezitant, indecis, sursa a dramei care il macina pana la sfarsit. Pentru toti ceilalti, drumul la munte si cautarea performata de flacau au un scop precis, pierdut prin ezitari, amanari, incertitudini. Iorgovan ramane intr-o dilema continua, intre decizia de a o cere in casatorie pe Simina sau de a curma aceasta situatie coplesitoare, echivoca, indepartand-o de la curte. Iorgovan este un personaj complexat, cu reactiigreu de inteles: cand o cauta pe Simina in satul ei de munte, el este aproape travestit, pentru ca nimeni sa nu-1 recunoasca, apoi, cu o inexplicabila teama de"gura lumii", chiar de tatal sau, Busuioc, ca ia o fata saraca, amana implinirea dragostei pana cand Simina se orienteaza catre Sofron, un tanar sarac, sluga la bogatul Busuioc, mai simplu sufleteste, dar mai hotarat in manifestarea sentimentelor. Tatal fetei, Neacsu, venit si el la seceris, moare de holera si in acelmoment Busuioc isi obliga fiul sa o ceara de nevasta pe Simina, parca pentru a echilibra soarta negativa. Fata va ezita, la randul ei, sa-si dea consimtamantul, avand o relatie stranie cu Sofron, argatul lui Busuioc, care o iubea de multa vreme. Caracterul obiectiv al naratorului este reliefat de relatarea la persoana a III-a a tramei.