Identifica trei etape in evolutia relatiilor romano sovietice
Urgent !!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Relaţiile româno-ruse s-au deteriorat din 1918, deoarece odată cu preluarea puterii politice de
către bolşevici, ideile lui Lenin privind rezolvarea problemelor naţionale s-au schimbat radical, noua
putere bolşevică militând nu pentru autodeterminarel până la despărţirea de statele naţionale asupritoare.
din vechiul imperiu, ci pentru menţinerea lor în cadrul noului stat, continuându-se astfel, pe noi
coordonate vechea politică inaugurată de Petru 1.
Nerecunoaşterea unirii Basarabiei cu România de către guvernul sovietic, a fost cauza principală
a înrăutăţîrii relaţiilor româno-sovietice. De fapt, s-a ajuns la întreruperea raporturilor diplomatice încă
de la 13/26 ianuarie 19182• Actul a fost interpretat de guvernul rus drept un casus belli cu România3. Deşi
starea de război nu s-a declarat oficial, a existat de fact04: au avut loc incidente izolate de graniţă,
reprezentantul român la Petrograd este arestat, este sechestrat tezaurul românesc, sunt arestate reciproc
de către autorităţile româneşti şi ruse, vasele comerciale pe Dunăre, Moscova refuză să elibereze o serie
de prizonieri români etc.5
Evitând prin toate mijloacele agravarea conf1ictuluÎ'eu,Rusia Sovietică, ce putea degenera oricând
într-un război, încercând să' obţină antamarea unor discuţii ,pentru realizarea unor raporturi de bună
vecinătate, guvernele româneşti au angajat tratative care vizau "reglementarea problemelor ce apăruseră
în urma evenimentelor din ultimiiani"6,
Astfel, în cadrul discuţiilor bilaterale care au 'avut loc la Copenhaga, Varşovia, Genova şi în alte
localităţi, Rusia şi Ucraina au declarat că ele "nu recutlosc nici 0 validitate a unui act privitor la Basarabia,
încheiat fără participarea 10r'l7. Rusia nega valabilitatea oricărei acţiuni democratice deslaşurate în
Basarabia, pe motivul că totul fusese racut sub presiunea trupelor române intrate în Chişinău la 13;
ianuarie 19188•
Rusia contesta legalitatea Sfatului Ţării şi deci implicit a deciziilor sale, nega ideea că Basarabia'
ar fi aparţinut odinioară României, nu recunoştea preponderenţa elementului românesc în Basarabia.
Era limpede pentru toată lumea, că politica guvernului de la Moscova se indentifica cu cea a
Imperiului Ţarist, care nu dorea altceva decât reînvierea planului lui Petru cel Mare. Basarabia era un
punct cheie în acest plan, ea dând posibilitatea ruşilor de a avea acces la gurile Dunării, de aici la Marea
Neagră şi apoi la Marea Mediterană,9
În 1921, după conferinţa româo-rusă, de la Varşovia, au avut loc convorbiri neoficiale între
Karkhan şi FilalitylO. S-a emis acum ipoteza că ruşii ar recunoaşte unirea Basarabiei cu România, în
schimbul recunoaşterii guvernului sovietic şi a cel puţin 65 milioane $ în aur.
Deasemenea, Karkhan sugera şefului delegaţiei române ca "în cazul unui război declarat de un
1 Principiul autodetenninării contrvenea doctrinei matXiste centralizatoare, dar Lenin il adoptase încă din 1913 "pentru a ridica
populaţia locală împotriva generalilor albi, căci unii doreau libertate iar ceilalţi să apere integritatea imperiului".
2 Arhiva Ministerului Apărării Nationale al României, (în continuare Arh. M.A.N.), fond 3831, pozitia 228, dosar 357, 1916-1917,
f.91, îri V.F'oobrinescu, Băta1ia pentl'u Basarabia 1918-1940, Junimea, Iaşi, 1991, p.77.
3 Arhiva Statului Bucureşti, ( în continuare Arh. 8t. '
B.), fond Micro-filme, Franţa, Roia 39:CA22423, în V.F.Dobrinescu, op.elt.
, 4 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, (1n continuare AM.A.E.),Fond 71/1914, E2I, vo1.45, f,224, 232. Vezi şi Adrian Grecu, Pace
sau război în relaţiile româno-sovietice ?, în Revista istorică, nr.9, 10/1993. p.933-935.
5 AM.A.E., Fond 71/1914, E2I, vo1.l86, f.l-40.
6 A.M.A.E., idem, f.250 .
.
7Alexandtu Boldur, La Bassarabie etle relatiom russo-roumaines, Paris, 1927, p. l93.203. ·
8 Scopul trupelor române comandate de gen. Broşteanu, ce au sosit în Chişinău era: restabilirea ordinii sociale şi aprovizionarea
armatelor combatante.
9 Mihail Bruhis, Rusia, România şi Basarabia, 1812, 1918, 1924,1940, Chişinău, Universitas, 1992; p.162.