Identificati toate figurile de stil, apoi scrieti definitia.
Utilizator anonim:
Ce clasa?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Aliterația:Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale
Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor.
Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale.
Rima este o potrivire a sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima silabă accentuată.
Sincopa constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete în interiorul unor cuvinte.
Repetiția constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului.
La rândul ei, poate apărea în forma de:Anafora - care constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în propoziție și a unor propoziții în frază, pentru a accentua o anumită idee.Epifora - care constă în reluarea unui cuvânt la sfârșitul unei propoziții sau a unei propoziții la sfârșit de frază.Anadiploza - care constă în reluarea ultimei părți dintr-o propoziție în propoziția următoare.Antanaclaza - care permite realizarea unor jocuri de limbaj prin repetarea unui cuvânt, figură de stil bazată pe polisemie și omonimie.Polisindet - enumerație în care elementele enunțului sunt legate prin conjuncții.
Epimona – constă în utilizarea în mod excesiv a conjuncțiilor coordonatoare.Asindetul constă în suprimarea conjuncțiilor coordonatoare dintre cuvinte sau dintre propoziții.
Aposiopeza este procedeul de întrerupere a enunțului, parte omisă fiind considerată de prisos sau subînțeleasă.
Brahilogia constă în evitarea reluării în enunț a unor termeni exprimați anterior.
Anacolutul este o construcție gramaticală greșită, ce ilustrează lipsa de cultură sau lipsa de logică a unor enunțuri formulate de unele persoane.
Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen.
Hiperbatul este o inversare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final.
Apostrofa este o întrerupere a expunerii în care vorbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent) o întrebare, afirmație sau exclamație.
EInterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns, acesta fiind evident și cuprins sau sugerat în enunț.
invocația retorică este o rugăminte adresată divinității, muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor.
Eufemismul - constă în îndulcirea unei expresii dure sau jignitoare, prin înlocuirea ei cu alta.
Gradația - constă în trecerea treptată,ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în evidență a ideii sau nuanțarea exprimării.„
Imprecația - figură de stil prin care se exprimă, sub formă de blestem, dorința pedepsirii unei persoane.„
Invectiva - Exprimarea violentă, apostrofă necruțătoare la adresa unei persoane etc.„
Comparația este una dintre cele mai frecvente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen, dar nu se poate scrie decât sub forma epitetului personificator pentru a se alătura figurii de stil.Originalitatea, care devine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare, poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații, determinate de natura termenilor care se compară:
Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a metaforei constă în „punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii“.
Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului.„
Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor.
Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale.
Rima este o potrivire a sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima silabă accentuată.
Sincopa constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete în interiorul unor cuvinte.
Repetiția constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului.
La rândul ei, poate apărea în forma de:Anafora - care constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în propoziție și a unor propoziții în frază, pentru a accentua o anumită idee.Epifora - care constă în reluarea unui cuvânt la sfârșitul unei propoziții sau a unei propoziții la sfârșit de frază.Anadiploza - care constă în reluarea ultimei părți dintr-o propoziție în propoziția următoare.Antanaclaza - care permite realizarea unor jocuri de limbaj prin repetarea unui cuvânt, figură de stil bazată pe polisemie și omonimie.Polisindet - enumerație în care elementele enunțului sunt legate prin conjuncții.
Epimona – constă în utilizarea în mod excesiv a conjuncțiilor coordonatoare.Asindetul constă în suprimarea conjuncțiilor coordonatoare dintre cuvinte sau dintre propoziții.
Aposiopeza este procedeul de întrerupere a enunțului, parte omisă fiind considerată de prisos sau subînțeleasă.
Brahilogia constă în evitarea reluării în enunț a unor termeni exprimați anterior.
Anacolutul este o construcție gramaticală greșită, ce ilustrează lipsa de cultură sau lipsa de logică a unor enunțuri formulate de unele persoane.
Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen.
Hiperbatul este o inversare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final.
Apostrofa este o întrerupere a expunerii în care vorbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent) o întrebare, afirmație sau exclamație.
EInterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns, acesta fiind evident și cuprins sau sugerat în enunț.
invocația retorică este o rugăminte adresată divinității, muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor.
Eufemismul - constă în îndulcirea unei expresii dure sau jignitoare, prin înlocuirea ei cu alta.
Gradația - constă în trecerea treptată,ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în evidență a ideii sau nuanțarea exprimării.„
Imprecația - figură de stil prin care se exprimă, sub formă de blestem, dorința pedepsirii unei persoane.„
Invectiva - Exprimarea violentă, apostrofă necruțătoare la adresa unei persoane etc.„
Comparația este una dintre cele mai frecvente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen, dar nu se poate scrie decât sub forma epitetului personificator pentru a se alătura figurii de stil.Originalitatea, care devine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare, poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații, determinate de natura termenilor care se compară:
Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a metaforei constă în „punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii“.
Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului.„
Alte întrebări interesante
Religie,
8 ani în urmă
Informatică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă