Question

III. Elaborează un eseu de aproximativ o pagină despre regimul fanariot în Moldova și în
Ţara Românească, având în vedere:
precizarea unei cauze a instaurării regimului fanariot în Moldova și în Ţara Româ-
nească;
6 puncte
prezentarea a două reforme din perioada fanariotă care au vizat modernizarea în Mol-
dova și în Ţara Românească;
10 puncte
formularea unui punct de vedere referitor la domniile fanariote în cele două ţări și
susținerea acestuia printr-un argumenr istoric.​

Answer 1

Răspuns:

Instituțiile au apărut ca o necesitate pentru a apăra teritoriul in fața regatelor vecine si pentru a coordona eforturile oamenilor.

Cea mai importantă instituie din spațiul românesc a fost domnia, care a apărut în urma procesului de centralizare feudală, adică a fost ales un singur domnitor care deținea întreaga autoritate.

Printre caracteristicile domniei enumerăm Ca domnitorul era domn singur stăpânitor , era mare voievod, judecător suprem, bătea moneda si elabora legi . În plan extern, domnitorul putea incheia tratate cu alt state su declara război.

La începutul epocii moderne , domnitorii din spațiul românesc erau aleși de sultan , cu toate acestea ei l-au trădat, încheiând alianțe secrete cu imperiul habsburgic si imperiul rus .

Amintim aici pe domnitorul Țării Românești Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Acesta a încheiat alianțe secrete cu imperiul habsburgic, din acest motiv a fost executat impreuna cu fiii săi la Constantinopol.

Un alt exemplu il reprezinta domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir (1710-1711) . Acesta a încheiat un tratat secret la Luțk cu țarul Rusiei Pentru I in anul 1711. Astfel Rusia promitea ajutor militar Moldovei pentru a lupta împotriva Turciei. A urmat bătălia de la Stanilesti pe Prut, unde domnitorul Moldovei a fost învins si a fugit în Rusia.

Nemaiavînd încredere in domnitorii pământeni , sultanul a instaurat regimul fanariot in 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca.

Caracteristicile regimului fanariot sunt : domnitorii proveneau din cartierul fanar din Constantinopol si plăteau domnia cu bani , erau simplii funcționari ai Portii si nu reprezentau Țările Române în plan extern ; dodomnitorii nu mai aveau armata proprie si aveau doar atribuții administrative si imperiul otoman a impus țărilor romane monopolul comercial.

Cu toate acestea , au existat si doniritori fanarioti , care cuprinși de spiritul iluminist, au adoptat o serie de reforme în cele două principate române.

Doniritorul Constantin Mavrocordat (1730-1769) a domnit alternativ in Țara Românească și Moldova. Acesta a inițiat o serie se reforme in plan social, fiscal si administrativ. El a adoptat "Legea celor 4 sferturi " , astfel erau eliminate numeroasele dări pe care țăranii erau obligați să le plătească. Ele erau inlocuite cu o singură dare plătită în 4 termene fixe.

Domnitorul a adoptat o reforma sociala importantă. Acesta i-a eliberat pe țăranii din șerbic in anul 1746 in Țară Românească și 1749 în Moldova. Acum țăranii deveneau liberi . dar erau obligați să muncească în favoarea boierilor un număr de zile pe an.