Imaginează-ți că eşti un cal. Redactează o pagină de jurnal, din data de 15.02.2020, de 13-18 rânduri, în care să prezinți experienţa trăită în acea zi. DAU 100 DE PUNCTE, CALUL ESTE FLOARE GALBENA
Răspunsuri la întrebare
15.02.2020
Cea mai buna zi
Buna sunt floarea galbena mai degraba un cal imi place sa mananc fan sau iarba si imi place apa.Ap un stapan foarte bland il cheama Doru
lui ii place sa ma ingrijeasca cand ma luat sa rugat de mama lui sa ma ia pentru ca mama sa nui placea de mine dar ea la lasat pana la urma Doru are 25 de ani eu am 19 ani. Doru ma ingrijit si ma ingtijeste foarte foarte bine cand ma luat mama lui avea grija de mine pentru ca el nu stia.Mama lui a murit din pacate acum 10 ani cand a murit Doru avea 15 ani eu 9 ani lui ii mai placea cand mama lui ii citea in fiecare seara povestea,,Frumoasa si bestia"si cand io citea eu stateam la fereastra si ascultam si adormeam
Sper ca te-am ajutat!
sâmbătă, 15 - 02 - 2020
Eram la bunici, dimineața devreme, la început de week-end.
Camera mea se umplu cu aromele cozonacului, pe care bunica
tocmai îl scosese din cuptor, iar glasul bunicului se auzi din prag:
"Sus, voinicule ! Te așteptăm la bucătărie..."
Am întredeschis ochii, iar pe raftul din fața mea, printre cărți.
am zărit un căluț galben, cu coma ridicată-n vânt. Era o jucărie
din prima mea copilărie, era Floare Galbenă, un cal puternic, un concurent și un învingător în multe din cursele mele hipice.
Dar, imediat, am închis ochii și am visat că eu eram Floare Galbenă,
eram foarte celebru, un cal de rasă, care nu avea rival pe hipodrom.
O mulțime de oameni mă aclamau, în timp ce bunicul meu, foarte tânăr, mă plimba prin fața tribunelor fremătătoare.
Atunci, s-a pornit un vânt, iar eu, cu coama infiorată, am pornit în cursă, o cursă nebună, în care zburam melodios pe deasupra firelor de iarbă...Jocheul era magnificul Jean-Paul Belmondo, pe a cărui caschetă am reușit să citesc 1973.
Am auzit un scârțâit ușor de ușă și am deschis ochii. Eram la bunici,
iar bunica tocmai intrase binișor, cu un platou mare, unde așezase
o cană de lapte fierbințel, câteva felii de cozonac aburind și nelipsita
gutuie coaptă la cuptor.
"De ce-ai întârziat ? mă întrebă bunica."
Eu, proptit pe pernele pufoase, i-am răspuns:
"Am fost pe hipodrom, bunica... Era anul 1973..."
"Vai, ce an frumos, atunci l-am cunoscut pe Magnificul, la Paris !"
Iar bunica părea că privește undeva..., departe.