Limba română, întrebare adresată de cartofior39, 8 ani în urmă

imaginează-ți ca găsești pe strada un obiect pierdut de cineva. redactează o narațiunie de 10-15 rânduri.

URGENT VA ROG‼️‼️ dau coroana

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de targoviste44
2

                                 Clipă de toamnă

Era o zi de toamnă, pe sus norii lunecau în valuri subțiri.

Mă așteptam să înceapă ploaia. Câteva vrăbiuțe zburau grăbite,

adăpostindu-se pe ramurile copacilor bătrâni, ce încă mai purtau,

cu sfială, câteva frunze. Mergeam greoi, după o zi de școală…

apăsătoare, o zi care părea că nu se mai sfârșește. Aproape de casă,

m-am oprit sub un castan și am cules de jos câteva castane lucioase.

Erau prețiose daruri ale toamnei !

Am plecat târșîindu-mi încet picioarele printre frunzele galben - portocalii,

pe alocuri roșietice. Priveam multele castane, căzute printre frunze, și le ocoleam cu fereală.

Deodată am zărit ceva strălucind, m-am aplecat și am ridicat,cu uimire,

un inel. Era un inel argintiu, cu sclipiri diafane, pierdute alene

în lumina săracă , strecurată de nori.

Am așezat repede cele trei castane din mâna stângă  în buzunarul

lateral al ghiozdanului, apoi, cu ușoară  tresărire, mi-am purtat degetul

inelar până aproape de inelul argintiu.

O mișcare simplă l-a fixat pe deget, și parcă era de-acolo, așa de

bine se potrivea...!

Mergeam și mai încet, privindu-l, gândindu-mă că sigur mi- fost trimis

de un înger.

O voce mă trezi la realitate: "Capul sus, fato ! "

Era coana Frusina, florăreasa, prietena de cafea a bunicii din partea mamei.

Așeză florile pe tarabă, după reguli stricte, de ea știute. Apoi, adăugă:

"Să mergi mereu cu fruntea sus, draga mea, pentru că tinerețea este și va fi, pentru vecie, o promisiune de fericire ! "

I-am zâmbit, aș fi vrut să-i arăt inelul, dar am renunțat, pentru că era secretul meu, era darul pământului acoperit de frunze uscate, era o minune...

Și nu l-aș fi găsit niciodată, dac-aș fi mers întotdeauna cu fruntea sus.


younggirl: Frumos
Răspuns de sxoukoku
1

Răspuns:

Într-o zi frumoasă de duminică mă plimbam prin parc, până când în fața piciorului meu am zărit o pălărie colorată. Mi-am dat seama apoi că cineva a pierdut acest obiect. Am luat pălăria și am întrebat orice persoană care trecea pe lângă mine dacă nu cumva a pierdut-o, însă, din păcate, nu era a nimănui. M-am întors acasă și am întrebat fiecare membru din familia mea dacă cunoaște o persoană care are această pălărie. Din fericire, mama mi-a spus că prietena ei cea mai bună, Ina, și-a pierdut-o în timp ce alerga după cățelul ei care a văzut o pisică. Am mers la ea acasă și i-am înapoiat pălăria. Fericită, mi-a mulțumit enorm de mult.

Orice obiect găsit trebuie înapoiat,nu furat.

Sper că te-am ajutat!

Alte întrebări interesante