Question

îmi poate explica cineva cum merge cu conversiunea si cum pot să îmi dau seama mai usor cum este format un cuvânt prin conversiune? Am examen si mereu pierd puncte la exercitiile de conversiune când fac modele de teste si m-as bucura enorm daca m-ați ajuta :”)

Answer 1

Răspuns:  

Exercitii

1. Precizati ce valori morfologice au cuvintele subliniate din urmatoarele enunturi:

 

Totdeauna il pasionase noul.(substantiv)  

Noul sau vecin este profesor. (adjectiv)  

Cei bogati nu cred celor saraci. (substantive)  

Oameni bogati si saraci exista pretutindeni. (adjective)  

Un domn bine a coborat din limuzina. (adjectiv)  

A raspuns bine la intrebare. (adverb)  

Spera ca binele sa triumfe. (substantiv)  

Se anunta o iarna grea. (substantiv)  

Iarna se calatoreste mai putin. (adverb)  

A trecut un oarecare pe la editura. (substantiv)  

Un cititor oarecare poate sa-si spuna parerea. (adjectiv pronominal)  

Lumea forfotea: du-te-vino de colo-colo. (verb)  

Era un du-te-vino continuu in piata. (substantiv)

 

2. Indicati valoarea gramaticala a cuvintelor subliniate din exemplele urmatoare. Construiti cate un enunt in care acestea sa aiba o alta valoare gramaticala si precizati-o:

 

Batranul a iesit inainte. (adverb)  

Nu ai citit ziarul. (verb auxiliar)  

Orice te supara. (pronume nehotarat)  

Dimineata era racoroasa. (substantiv)  

Ma gandesc la tine. (pronume reflexiv)  

Ea are noua creioane. (numeral cu valoare adjectivala)  

Avea un mers usor. (adverb)

 

Problemele apar, insa, atunci cand trebuie sa identificam cuvinte formate prin conversiune (dar si prin celelalte mijloace interne de imbogatire a vocabularului, respectiv, derivare si compunere), deoarece, pentru rezolvarea acestui gen de exercitii este necesara o buna cunoastere anterioara a categoriilor morfologice, precum si o fixare a notiunilor de compunere si derivare, astfel incat sa se elimine confuziile intre cuvintele derivate si cele formate prin schimbarea valorii gramaticale.

 

Spre exemplu, intr-un text de felul celui care urmeaza, se pot identifica toate cele trei procedee de imbogatire a vocabularului:

 

3. Merg ei astfel domol alaturi in buiestru tacanit, vorbind mai de una, mai de alta, si ramane lucru hotarat ca se opresc impreuna la conac pentru o gustare; si din vorba-n vorba, nici nu prind de veste cand ajung aci aproape sa intre-n Salcuta. Cotind la stanga, de dupa tufisul movilei pe care sta biserica, li se arata, ca la o bataie de glont, coperisul nou de tinichia al turnului stralucind in soare. Tanarul indeamna  calul  tinand  scurt  za bala.  Tot  asa  si negustorul. Calul ia vant. Trecand prin fata bisericii, flacaul isi face cruce. Atunci aude pe tovarasul, ramas cativa pasi inapoi, razand grozav. intoarce capul: tovarasul, nicaieri... Mare minune!. . . Unde a putut pieri? A intrat in pamant?” (I.L. Caragiale, La conac)

 

Pentru conversiune, putem identifica:  

 

– domol – adverb provenit din adjectiv;

– tacanit – adjectiv provenit din verb la participiu;

– hotarat – adjectiv provenit din verb la participiu;

– scurt – adverb provenit din adjectiv;

– ramas – adjectiv provenit din verb la participiu;

– grozav – adverb provenit din adjectiv.

 

Cuvinte derivate:  

– tacanit – derivat cu sufix de la verbul „a tacani”;

– hotarat – derivat cu sufix de la verbul „ a hotari”;

– stralucind – derivat cu prefix si sufix de la verbul „a luci” .

 

Cuvinte compuse:  

 

– de dupa – compunere prin alaturare.

 

Dificultatea consta in a intelege ca un cuvant cum este, spre exemplu, hotaratse formeaza initial prin derivare, de la un verb, devenind verb la participiu, care, la randul lui, devine adjectiv prin schimbarea valorii gramaticale: A hotari <hotarat (verb la participiu) < adjectiv (prin conversiune, in context).

 

Asemenea situatii trebuie clarificate pe baza unor contexte adecvate si, de asemenea, trebuie sa implice o temeinica fixare si aprofundare a notiunilor de morfologie, mai ales prin exercitii de constructie, cum ar fi:

 

4. Alcatuiti enunturi in care sa aveti:

 

– substantiv provenit din adjectiv;

– substantiv provenit din adverb;

– adjectiv provenit din verb la participiu;

– adverb provenit din substantiv;

– adverb provenit din adjectiv;

– prepozitie provenita din adverb.

 

De departe, insa, cel mai clar exemplu de conversiune, desi nu si cel mai familiar, este cel al adjectivului provenit din verb la participiu. Verbul, care desemneaza o actiune, apare cu o valoare morfologica diferita la unele dintre modurile nepersonale, nepredicative. Spre exemplu, dintre acestea, modurile participiu si gerunziu sunt cele care, pe langa valoarea verbala, evidentiaza si pe cea adjectivala.

 

Verbele la modul participiu, concret, au doua valori si se regasesc in doua contexte tipice:  

ca verbe, intra in alcatuirea modurilor si timpurilor compuse:  

– perfect compus: am mers

– viitor anterior: voi fi mers

– conjunctiv perfect: sa fi mers

– conditional-optativ perfect: as fi mers

 

– diateza pasiva: (Romanul) este citit (de mama);

 

ca adjective, exprima o insusire, o trasatura a substantivului sau a unui inlocuitor al substantivului si se acorda in gen, numar si caz cu acesta:  

– Cartea citita mi-a placut.

– Floarea inflorita miroase frumos.

– Calea parcursa a fost anevoioasa.

– Lucrurile dorite s-au indeplinit.

 

succes :)