Alte limbi străine, întrebare adresată de mariuszew24, 8 ani în urmă

Imi poate traduce cineva asta?
Is a trip an experience of knowledge? Sometimes we think that trips are situations of enjoyment and despair, and we do not take into account that it is where we cross our geographical limit, where we interact with new people, with new cultures, and we face the diversity of the world.

On trips we interact with other places, we challenge different paths, different proposals, we realize that life in other places does not have our daily routine and that makes us better adapt to the acceptance of the other.

Furthermore, we compare the population situation of our country with other countries, generating different perspectives of life in our minds, different lifestyles arise when one is faced or challenged to do it on a trip or a journey.

Many people modify their language, and they even learned new languages ​​by verse, sometimes they interact socially with someone totally different from him, so different that even another jargon talked, that's why they travel open minds, defy borders, generate acceptance and global universality.

Explanation:

Mircea Eliade is considered one of the founders of the study of the modern history of religions. A scholar who studied myths, Eliade elaborated a comparative vision of religions, finding relations of proximity between different cultures and historical moments. At the very center of religious experience, Eliade placed the sacred as the primary experience of Homo religiosus.

His training as a historian and philosopher led him to delve into myths, dreams, and visions, writing about mysticism and ecstasy. In India, he studied yoga and read directly in Sanskrit classical texts of Hinduism that had not been translated into Western languages.

Prolific writer, his capacity for synthesis is remarkable. From his writings he usually highlights the concept of hierophany, with which Eliade defines the manifestation of the transcendent in an object or phenomenon of our habitual cosmos.

Towards the end of the 20th century, Eliade's texts intensely feed the epistemological vision of new religious, surgical movements with the counterculture of the 1960s.

In the 1980s he was harshly criticized for his ties to the Iron Guard, his youthful anti-Semitism (it can be affected in his initial novels and in his diaries) and his extreme right-wing positions, typical of Romania from 1920-1939. Eliade never publicly regretted this anti-Judaism, which Emile Cioran or Eugene Ionesco did. However, in Chicago he had many university students of Jewish origin, which defended these accusations. Eliade knew Hebrew, collaborated with the cabal specialist Gershom Scholem and had Mihail Sebastian, a Jew, among her best friends.

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de zelinschiraisa
0

Răspuns:

Este o călătorie o experiență de cunoaștere? Uneori credem că călătoriile sunt situații de plăcere și disperare și nu luăm în considerare faptul că este locul unde ne trecem limita geografică, unde interacționăm cu oameni noi, cu culturi noi și ne confruntăm cu diversitatea lumii.

În excursii interacționăm cu alte locuri, provocăm căi diferite, propuneri diferite, ne dăm seama că viața din alte locuri nu are rutina noastră zilnică și asta ne face să ne adaptăm mai bine la acceptarea celuilalt.

Mai mult, comparăm situația populației din țara noastră cu alte țări, generând perspective diferite de viață în mintea noastră, diferite stiluri de viață apar atunci când cineva este confruntat sau provocat să o facă într-o călătorie sau o călătorie.

Mulți oameni își modifică limba și chiar au învățat limbi noi prin versuri, uneori interacționează social cu cineva total diferit de el, atât de diferit încât chiar și un alt jargon a vorbit, de aceea călătoresc minți deschise, sfidează granițele, generează acceptare și global universalitate.

Răspuns de popaalexiadelia
1

Este o călătorie o experiență de cunoaștere? Uneori credem că călătoriile sunt situații de plăcere și disperare și nu luăm în considerare faptul că este locul unde ne trecem limita geografică, unde interacționăm cu oameni noi, cu culturi noi și ne confruntăm cu diversitatea lumii. În excursii interacționăm cu alte locuri, provocăm căi diferite, propuneri diferite, ne dăm seama că viața din alte locuri nu are rutina noastră zilnică și asta ne face să ne adaptăm mai bine la acceptarea celuilalt. Mai mult, comparăm situația populației din țara noastră cu alte țări, generând perspective diferite de viață în mintea noastră, diferite stiluri de viață apar atunci când cineva este confruntat sau provocat să o facă într-o călătorie sau o călătorie. Mulți oameni își modifică limba și chiar au învățat limbi noi prin versuri, uneori interacționează social cu cineva total diferit de el, atât de diferit încât chiar și un alt jargon a vorbit, de aceea călătoresc minți deschise, sfidează granițele, generează acceptare și global universalitate.

Explicaţie: Mircea Eliade este considerat unul dintre fondatorii studiului istoriei moderne a religiilor. Un savant care a studiat miturile, Eliade a elaborat o viziune comparativă a religiilor, găsind relații de proximitate între diferite culturi și momente istorice. În centrul experienței religioase, Eliade a plasat sacrul ca experiență primară a Homo religiosus. Pregătirea sa ca istoric și filosof l-a determinat să se adâncească în mituri, vise și viziuni, scriind despre misticism și extaz. În India, a studiat yoga și a citit direct în sanscrită texte clasice ale hinduismului care nu fuseseră traduse în limbile occidentale. Scriitor prolific, capacitatea sa de sinteză este remarcabilă. Din scrierile sale, el subliniază de obicei conceptul de hierofanie, cu care Eliade definește manifestarea transcendentului într-un obiect sau fenomen al cosmosului nostru obișnuit. Spre sfârșitul secolului al XX-lea, textele lui Eliade alimentează intens viziunea epistemologică a noilor mișcări religioase, chirurgicale, cu contracultura anilor 1960. În anii 1980 a fost aspru criticat pentru legăturile sale cu Garda de Fier, antisemitismul său tineresc (poate fi afectat în romanele sale inițiale și în jurnalele sale) și pozițiile sale de extremă dreapta, tipice României din 1920-1939. Eliade nu a regretat niciodată public acest anti-iudaism, lucru pe care l-au făcut Emile Cioran sau Eugene Ionesco. Cu toate acestea, la Chicago a avut mulți studenți universitari de origine evreiască, care au apărat aceste acuzații. Eliade știa ebraica, a colaborat cu specialistul în cabală Gershom Scholem și l-a avut pe Mihail Sebastian, evreu, printre cei mai buni prieteni ai ei.

Alte întrebări interesante