Question

Îmi poate traduce și mie cineva aceasta teorie ? Vă rog mult! Mulțumesc !
Herzberg’s two-factor theory
Job satisfaction and motivation have been widely investigated in many job situations
and against many different theoretical formulations. Frederick Herzberg’s
motivation-hygiene factor theory, although considered non-traditional when it was
introduced in 1959, has become one of the most used, known, and widely respected
theories for explaining motivation and job satisfaction.
According to Herzberg’s two-factor theory (Herzberg et al., 1967), there are two
distinct sets of factors for job satisfaction and job performance in organizations. One
set, labeled “satisfiers” or “motivators”, results in satisfaction when adequately fulfilled. The other set, labeled as “dissatisfiers” or “hygiene factors”, causes
dissatisfaction when deficient. The motivators are typically intrinsic factors: they are
part of job content and are largely administered by the employee or (in this case) the
student. The hygiene factors are extrinsic factors and are under the control of the
supervisor or someone other than the employee or student. The important point here is that Herzberg’s theory did not define satisfaction and dissatisfaction as being at
opposite ends of the same continuum. The opposite of satisfaction is not
dissatisfaction, but no satisfaction. The opposite of dissatisfaction is not
satisfaction, but no dissatisfaction. The extrinsic factors affect job satisfaction and if
not adequately fulfilled can cause dissatisfaction, even if the motivating factors
themselves are addressed satisfactorily.
In applying Herzberg’s theory to this study, faculty performance and classes are
directly related to the outcome from a college experience and may be considered
motivators or satisfiers (e.g. growth and achievement). On the other hand, the
performance of advising staff may be considered similar to hygiene factors or
dissatisfiers that may cause dissatisfaction but not satisfaction (i.e. an environmental
factor). While the absence of good advising staff performance may lead to
dissatisfaction, its presence may not lead to satisfaction, since students may not see it
as directly related to the expected outcomes from a college experience, and usually
faculty also provides similar academic/career advising. For example, fair and equable
rules and polices are expected at a higher educational institution. It is only in the
absence of fairness that the student experiences dissatisfaction.
Attracting students, processing their applications, and guiding admitted students
through the enrollment process are extremely important activities. However, treating
students as partners is crucial to optimize students’ experience from enrollment to
graduation (Kotler and Fox, 1995). In this process, a person-to-person relationship
between students and universities/colleges is of extreme importance for better
planning and implementation. Thus, we argue that faculty performance, advising staff
performance and classes are three of the most important variables that influence
Partial model of student satisfaction and retention
IJEM
19,2132 students’ college experience and overall satisfaction. It is also argued that satisfaction influences students’ intentions to stay at or leave the institution. It is known that satisfaction level is determined by the difference between service performance as
perceived by the customer and what the customer expects (Parasuraman et al., 1986).
Although there are a significant number of variables that could influence students’
perceived performance and hence satisfaction/dissatisfaction (e.g. student services and activities, etc.), the core services provided by the institution are typically instruction, advisement and student advisement. Thus, faculty performance, classes, and advising staff performance are the major factors that this study focuses on to influence students’ satisfaction/dissatisfaction with higher education. It is argued that the students who have positive college experiences will be more satisfied than those students who do not have a positive college experience. Thus, satisfaction will influence the students’ intentions to stay at or leave the institution.

Answer 1

Teoria celor două factori ale lui Herzberg
Satisfacția și motivația profesională au fost investigate pe scară largă în multe situații de muncă
Și împotriva multor formulări teoretice diferite. Frederick Herzberg
Motivarea-teoria factorului de igienă, deși considerată netradițională atunci când a fost
Introdus în 1959, a devenit unul dintre cele mai utilizate, cunoscut și respectat pe scară largă
Teorii pentru explicarea motivației și a satisfacției profesionale.
Conform teoriei a două factori a lui Herzberg (Herzberg et al., 1967), există două
Seturi distincte de factori pentru satisfacția locului de muncă și performanța locurilor de muncă în cadrul organizațiilor. unu
Set, numit "satisfăcător" sau "motivator", are drept rezultat satisfacerea atunci când este îndeplinită în mod corespunzător.Celălalt set, denumit "nesatisfăcător" sau "factor de igienă", cauzează
Nemulțumirea atunci când este deficitară. Motivatorii sunt de obicei factori intrinseci: sunt
O parte din conținutul postului și sunt în mare parte administrate de către angajat sau (în acest caz)
student. Factorii de igienă sunt factori extrinseci și sunt sub controlul
Supraveghetor sau altcineva decât angajatul sau studentul.Punctul important aici este că teoria lui Herzberg nu a definit satisfacția și nemulțumirea ca fiind la
Capăturile opuse ale aceluiași continuu. Opusul satisfacției nu este
Nemulțumirea, dar nici o satisfacție. Opusul nemulțumirii nu este
Satisfacție, dar nici o nemulțumire. Factorii extrinseci afectează satisfacția locului de muncă și dacă
Nu îndeplinite în mod adecvat poate provoca nemulțumire, chiar dacă factorii de motivare
Ei înșiși sunt abordați în mod satisfăcător.
Aplicând teoria lui Herzberg în acest studiu, performanțele și clasele facultății sunt
Direct legate de rezultatul unei experiențe colegiale și pot fi luate în considerare
Motivați sau satisfăcători (de exemplu, creșterea și realizarea).Pe de altă parte,
Performanța personalului de consiliere poate fi considerată similară cu factorii de igienă sau
Nemulțumiri care pot provoca nemulțumirea, dar nu și satisfacția (adică un mediu
factor). În timp ce absența unei bune performanțe de consiliere a personalului poate duce la
Nemulțumirea, prezența sa nu poate conduce la satisfacție, deoarece studenții nu o pot vedea
Ca fiind direct legate de rezultatele așteptate dintr-o experiență colegiu, și de obicei
Facultate oferă, de asemenea, consiliere similare academice / carieră. De exemplu, echitabil și echitabil
Regulile și politicile sunt așteptate la o instituție de învățământ superior. Este doar în
Lipsa de corectitudine pe care elevul o simte nemulțumită.
Atragerea studenților, procesarea cererilor și îndrumarea elevilor admiși
Prin procesul de înscriere sunt activități extrem de importante.Cu toate acestea, tratarea
Elevii ca parteneri este crucial pentru optimizarea experienței studenților de la înscrierea la
(Kotler și Fox, 1995). În acest proces, o relație de la persoană la persoană
Între elevi și universități / colegii este de o importanță extremă pentru o mai bună
Planificare și implementare. Astfel, susținem performanța facultății, consilierea personalului
Performanța și clasele sunt trei dintre cele mai importante variabile care influențează
Model parțial de satisfacție și de reținere a studenților
IJEM
19,2132 experiență colegiu studenților și satisfacție generală.Se susține, de asemenea, că satisfacția influențează intențiile studenților de a rămâne sau de a părăsi instituția. Se știe că nivelul de satisfacție este determinat de diferența dintre performanța serviciului ca
Percepută de client și ce așteaptă clientul (Parasuraman et al., 1986).
Deși există un număr semnificativ de variabile care ar putea influența studenții,
Performanța percepută și, prin urmare, satisfacția / nemulțumirea (de exemplu, serviciile și activitățile studenților etc.), serviciile de bază furnizate de instituție sunt în mod obișnuit instruirea, consilierea și consilierea studenților. Astfel, performanța facultății, clasele și consilierea performanței personalului sunt factorii majori pe care acest studiu se concentrează asupra influențării satisfacției / nemulțumirii elevilor față de învățământul superior. Se susține că studenții care au experiențe pozitive în colegiu vor fi mai mulțumiți decât acei studenți care nu au o experiență pozitivă în colegiu. Astfel, satisfacția va influența intențiile studenților de a rămâne sau de a părăsi instituția.