Îmi puteți da căteva informații despre relieful Finlandei?
Va rog?
Răspunsuri la întrebare
Relieful Finlandei
Aflată aproximativ între paralelele de 60° și 70° latitudine nordică, și între meridianele de 20° și 32° longitudine estică, Finlanda este una dintre cele mai nordice țări ale lumii. Dintre capitalele lumii, doar Reykjavík se află mai la nord de Helsinki. Distanța de la cel mai sudic punct al țării—Hanko—până la cel mai nordic—Nuorgam—este de 1.160 km.
Datorită faptului că teritoriul său nu este drenat decât de câteva râuri, Finlanda are numeroase lacuri, ceea ce i-a adus și porecla de „țara celor o mie de lacuri”. În realitate, numărul lacurilor este mult mai mare de o mie—mai precis 187.888 de lacuri cu suprafața mai mare de 500 m²) și 179.584 de insule. Cel mai mare lac, Saimaa, este al patrulea lac ca mărime din Europa. Aria cu cea mai mare densitate de lacuri se numește regiunea lacurilor finlandeze. Cele mai multe insule se găsesc în sud-vest, în arhipelagul Turku. Mai departe de coastă, se află insula Åland.
Finlanda se situează pe partea de nord al Europei, pe peninsula Scandinava. În partea de Nord si Nord-Vest acesta se învecinează cu Norvegia și Suedia, în partea de Sud cu Golful Finic, în timp ce în estul tarii se afla Rusia, iar în partea de vest Golful Botnic. Suprafata totala al Finlandei este de 338.145 km2, iar din punct de vedere al administrației, acesta este împarțit în 6 provincii și 18 regiuni. Finlandei ii aparțin 60.000 de lacuri, dintre care cei mai mari privind dimensiunile sunt Saimaa, Inari și Paijanne.
Mare parte din geografia Finlandei se explică prin Era Glaciară. Ghețarii aveau grosime mai mare și au durat mai mult în Finoscandia în comparație cu restul Europei. Eroziunea produsă de ele au lăsat peisajul șes, cu puține dealuri și foarte puțini munți. Cel mai înalt vârf muntos, Halti la 1.324 m, se găsește în nordul extrem al Laponiei , pe frontiera cu Norvegia. Cel mai înalt vârf aflat în întregime pe teritoriul finlandez este Ridnitsohkka cu 1.316 m, aflat chiar alături de Halti.
Retragerea ghețarilor a lăsat teritoriul țării cu multe depozite morenice în formațiuni de tip esker. Acestea sunt creste de nisip și pietriș stratificat, pe direcția nord-vest–sud-est, unde se aflau în trecut marginile ghețarilor. Printre cele mai mari dintre acestea se numără trei creste denumite Salpausselkä și aflate în sudul Finlandei. Presat sub enorma greutate a ghețarilor, terenul Finlandei este în ridicare datorită revenirii post-glaciare. Efectul este cel mai pronunțat în jurul Golfului Botnic, unde terenul este într-un proces de înălțare într-un ritm de circa 1 cm pe an. Ca urmare, fostul fund al mării se transformă treptat-treptat în uscat: suprafața țării crește cu circa 7 km² anual.
Ca o reflecta a Scutului Baltic, în partea de est al tarii poate fi regăsit Podișul Maanselka. In aceasta parte al Est-Europei pot fi regasite lacurile Onega si Ladoga, ambele reprezentand doua lacustre, cu dimensiuni imense, care datorita calotei glaciare, au fost modelate extrem de mult. Teritoriul tarii in cea mai mare parte este acoperit cu paduri, astfel numarul terenurilor arabile scade semnificativ. Cel mai frecvent întâlnit tip de roca din aceasta parte a lumii este granitul.
Țara dispune de numeroase lacuri și râuri. Lacurile principale ale tarii sunt legati intre ei cu ajutprul unei retele dense de rauri. Raul cu cea mai lunga dimensiune din Finlanda este raul Kemijoki, cu o lungime de 552 m si Tornionjoki. Printre principalele râuri ale țarii se enumera râurile Oulu, Kemi, Muonio si Tornio, dintre care numai primul poate fi navigat de marile ambarcațiuni.