Impartiti-vă in trei echipe. • Analizati inceputul a trei secvente (care pot să corespundă ori nu, total sau parţial, cu segmentarea propusă în exerciţiul 1): - descrierea generală a situaţiei şi a atmosferei; - pregătirile pentru venirea apei; - plecarea călăreților în întîmpinarea apei. • Identificați elementele de descriere în aceste secvențe narative. • Transcrieti citeva detalii, sugestive, din punctul dvs. de vedere, pentru un scenariu de film la temă. • Inscrieți intr-o coloană elemente ale descrierii naturii, iar în alta - ale personaje intr-un tabel similar cu cel de mai jos: Descrieri ale naturii Descrieri ale personajelor
Dau coroana
Răspunsuri la întrebare
În nuvela Dincolo de nisipuri de Fănuș Neagu este redată o stare de asteptare a venirii apei, care trece prin câteva faze, considerate și secvențe ale narațiunii.
După ce citim cu atenție textul și analizăm secvențele, putem identifica elementele de descriere ale acestor secvențe narative:
În secvența care include descrierea generală a situației și a atmosferei putem identifica elemente de descriere precum:
- enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului principal Șușteru („avea ochii cârpiți de somn”, „mic și slab, cu cămașa atârnându-i peste pantaloni” etc., și ale altor personaje precum dascălul: „și-a pierdut mințile din pricina foamei”, “sta pe marginea șanțului cu picioarele adunate sub el”)
- prezentarea cadrului temporal și spațial “Era în 1946, an de secetă cumplită”, “Șușteru nu mai văzuse pic de tutun de patru zile” , „de două veri, de când ținea seceta” etc.
- grupuri nominale alcătuite din substantiv + adjectiv;
În secvența în care sunt prezentate pregătirile pentru venirea apei putem identifica elemente de descriere precum:
- prezentarea cadrului spațial: „satul s-a mutat pe malul gârlei”, „femeile se îngrămădiseră sub un oțetar și țineau copiii lângă ele” etc.
- grupuri nominale „vânt rău, aspru”, „juvinele plăpânde”, “iarna grea”, “pietroi mare” etc.
- verbe de mișcare specifice unei descrieri dinamice: „s-a mutat”, “au tăbărât”, „să spargă” etc.
În secvența în care este prezentată plecarea călăreților în întâmpinarea apei putem identifica elemente de descriere precum:
- prezentarea cadrului temporal “Se însera. Soarele cădea la orizont” și spațial: „lumea, tot pe mal, nu se mișca”;
- prezența imaginilor artistice: vizuale: „luna galbenă și vălurită, ca obrazul unei bătrâne” „nisipul scânteia”, auditive „un cal necheză” etc.
- verbe la imperfect “era”, “înfundau”, „curgea” etc.
Câteva detalii sugestive pe care le-am putea pentru a realiza un scenariu de film ar putea fi cele care ar răspunde la întrebări precum:
Cine este protagonistul (personajul principal)? - Șușteru
Unde, când se desfășoară acțiunea și care sunt împrejurările? - un sat din România, situat pe malul râului Buzău, în anul 1946 (anii 1946-1947 sunt ani cunoscuți ca anii secetei și foametei din România)
Care sunt elementele de decor ale scenelor importante? - prima scenă: exterior, uliță, ziua la prânz, apoi acțiunea se mută pe marginea șanțului etc.)
Care este tema filmului? - starea de sărăcie a oamenilor și efectele pe care le poate avea lipsa apei asupra oamenilor etc.
În tabel am putea nota:
Descrieri ale naturii:
„mâlul de pe fundul lor se uscase, crăpase”
„ albia rîului se întindea în sus ca o omidă cenușie„
„nisipul și petele galbene de lut pietrificat luceau pustii în soare„
„rădăcini putrede atârnau în peretele malului„ etc.
Descrieri ale personajelor:
ochii cârpiți de somn”
„mic și slab, cu cămașa atârnându-i peste pantaloni” etc.
Ne amintim:
Cu ajutorul secvențelor descriptive autorul realizează imaginea unui loc, a unui personaj, a unei clădiri sau al unui obiect. Sunt folosite în special grupuri nominale (substantiv+adjectiv) „secetă cumplită”, cerul gol de nori”, „omidă cenușie” etc. găsim adesea câmpuri lexicale ale obiectelor descrise, iar timpul verbal este, în general, prezentul sau imperfectul „era”, “lipseau”, “avea” etc.. Imaginea prezentată cu ajutorul acestui procedeu literar este ușor de vizualizat.
Cu ajutorul secvențelor narative autorul realizează povestirea plecând de la o situație inițială, relatează o serie de acțiuni, care duc la un deznodământ. În aceste secvențe sunt prezente personaje, iar verbele la prezent, imperfect și perfectul compus evidențiază cronologia.
Succes și spor la teme!