in casa bunicilor rezumat
Răspunsuri la întrebare
Casa bunicilor în tabloul unei ierni: afară ninge, iar fumul iese pe coș.
Este un loc curat, ordonat, fantastic, iar copiii sunt serios instruiți despre cum și ce să facă, înainte de a merge în vizită.
Spre casa bunicilor se merge cu trăsura, trasă de cai. Cu toții sunt neliniștiți, iar copiii se simt "prizonieri între ochelarii bunicilor și ochii părinților". În cadrul unei vizite la bunici, vizită în care cei trei băieți ai familiei nu au voie să facă ceva, este prezentată situația - întotdeauna este la fel: sunt serviți cu bomboanele primite la vizita anteterioară a acestora, iar concluzia fiind "casa bunicilor e teribilă".
Pe lângă întreaga familie, doar bunicii sunt neschimbați, în timp ce părinții au îmbătrânit, iar copiii au crescut. - toți cei trei sunt năzbâtioși.
Într-o bună zi cel mic și cel mare s-au îmbolnăvit și mijlociul trebuie ferit, în aceste condiții și trimis în toiul iernii, pe viscol, la casa bunicilor, parinții tatălui. Băiatul ajunge la poartă, este primit de bunic, ce pare mai primitor decât bunica. Nici aceasta nu întârzie să apară, îl dojenește pe băiat în timp ce îl conduce în camera pe care urma să o ocupe în timpul șederii sale acolo, chiar camera tatălui său când era copil. Nu poate să adoarmă, își aprinde o țigară, este descoperit de bunici. În casa bunicilor totul se petrece ca un ritual, zi de zi: se trezesc devreme, masa este servită la ore fixe, se culcă devreme. Pe timpul șederii nepotului, acesta află și întâmplarea tristă care i-a schimbat pe bunici - moartea fiicei lor. Tot aici o descoperă pe Marița, fata care îi ajută la treburile casei dar și motanul care doarme la picioarele bunicului.
Nepotul realizează că este dojenit doar pentru că bunicii îl iubesc și vor să îi fie bine.
Vine momentul părăsirii casei bunicilor cănd, în poartă, nepotul vorbește cu bunica luându-și rămas bun și îi spune că poate într-o zi va scrie despre casa bunicilor, despre bunicul și bunica, în timp ce bunica oftează.