in ce an se aseaza slavii in Balcani?
Răspunsuri la întrebare
Slavii au continuat să năvălească în Imperiul bizantin (din care făcea parte şi o bună parte din teritoriul fostei Dacii) cam un secol şi jumătate, de pe vremea lui Iustin (518-527) şi până în secolul al VII-lea, când aproape întreaga Peninsulă Balcanică ajunge să fie ocupată de neamurile de origine slavă. Imperiul bizantin era o ţintă foarte tentantă pentru un popor migrator precum slavii, care căutau să trăiască pe seama jafului şi erau atraşi de bogăţiile romanilor. De altfel, atunci când supuneau un popor, slavii obişnuiau să le spună acestora: "Semănaţi şi seceraţi; noi o să vă luăm numai o parte din produse". Era normal că bizantinii nu erau prea fericiţi având la graniţă astfel de popoare. Prin urmare, împăratul Iustinian cedează sclavinilor oraşul Turris (în traducere Turnul), pentru a împăca într-un fel pe slavi şi a-i opri să avanseze în imperiu. Oraşul Turris este menţionat ca fiind aşezat pe malul stâng al Dunării, dar localizarea sa pe teren nu s-a reuşit cu certitudine. Totuşi, slavii nu se opresc şi ocupând o bună parte din Balcani, întreprind expediţii de pradă chiar până la Marea Egee.
Pentru a-i combate, bizantinii intră în legătură cu avarii şi aceştia din urmă se aliază cu bizantinii pentru a-i ataca pe slavi. Atacul avarilor are loc în anul 581. Baza lor de plecare e câmpia Tisei, dar ei nu trec prin teritoriul controlat de slavi în Transilvania, ci trec oastea lor de 60.000 călăreţi înzăuaţi pe malul drept al Dunării pe la Viminacium şi merg pe acest mal până în zona Brăilei, unde flota bizantină îi trece pe malul stâng. Aici avarii intră în contact cu slavii, eliberează mai multe mii de prizonieri romani din mâinile slavilor, dar până la urmă ajung la o înţelegere cu aceştia şi se întorc împotriva foştilor aliaţi, bizantinii, care erau o ţintă mai tentantă de prădat.
În vara anului 591 împăratul bizantin Mauriciu trimite împotriva slavilor o armată condusă de generalul Priscus. Acesta îşi trece trupele în Muntenia pe la Durostorum, îl înfrânge pe Radogost, o căpetenie slavă şi ia prizonier un alt şef slav, pe Musokios. A doua zi, trupe bizantine trec râul Ilivachia, identificat cu Ialomiţa de azi, şi urmăresc pe slavi până în pădurile şi mlaştinile în care aceştia se retrăseseră.
În anul 592 are loc o nouă campanie romană împotriva slavilor, condusă de generalul Petrus, fratele împăratului Mauriciu. În timpul luptelor, duse iniţial în sudul Dunării, cade căpetenia slavă Pirogost. Romanii trec la nord de Dunăre în urmărirea slavilor, dar datorită dificultăţilor legate de teren, armata romană se vede nevoită să se retragă. Se pare că bizantinii încercaseră să străbată zona actualului Teleorman. Sper sa iti fie de folos