In contextul:”Megem la gara prin dosul Cismigiului”,cuvantul “prin dosul” ce functie sintactica si ce caz are?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Obs. Cuvânt = înţeles = parte de vorbire = morfologie
Morfologia = ştiinţa ce studiază părţile de vorbire şi flexiunea lor.
Părţile de vorbire:
1. flexibile: - substantiv; 2. -neflexibile:- adverb;
- 6 - - 4-
- pronume; - prepoziţie;
- numeral; - interjecţie;
- verb; - conjuncţie.
- articol.
Prepoziţia, conjuncţia ≠ au rol în propoziţie- funcţie sintactică.
Aplicaţie:
,, Mergem la gară prin dosul Cişmigiului."
prin dosul = locuţiune prepoziţională specifică cazului G
Obs. Prep. sau loc. prep. nu cunoaşte nicio
categorie gramaticală.
Prep. se analizează cu partea de vorbire ce-o
însoţeşte.
ex. ,, ... la gară ..."
I I
I I............. subst. comun
I.
I ................... prep. simplă specifică
cazului Ac
Loc. prep. = grup de cuvinte ce are un sens întreg cu
valoarea unei prepoziţii.
ex. ,, ... în dosul Cişmigiului ... "
I I I
........ I
I I......... subst. propriu
I
I............................. loc. prep. specifică
cazului G
prin dosul ≠ f.s.
Morfologia = ştiinţa ce studiază părţile de vorbire şi flexiunea lor.
Părţile de vorbire:
1. flexibile: - substantiv; 2. -neflexibile:- adverb;
- 6 - - 4-
- pronume; - prepoziţie;
- numeral; - interjecţie;
- verb; - conjuncţie.
- articol.
Prepoziţia, conjuncţia ≠ au rol în propoziţie- funcţie sintactică.
Aplicaţie:
,, Mergem la gară prin dosul Cişmigiului."
prin dosul = locuţiune prepoziţională specifică cazului G
Obs. Prep. sau loc. prep. nu cunoaşte nicio
categorie gramaticală.
Prep. se analizează cu partea de vorbire ce-o
însoţeşte.
ex. ,, ... la gară ..."
I I
I I............. subst. comun
I.
I ................... prep. simplă specifică
cazului Ac
Loc. prep. = grup de cuvinte ce are un sens întreg cu
valoarea unei prepoziţii.
ex. ,, ... în dosul Cişmigiului ... "
I I I
........ I
I I......... subst. propriu
I
I............................. loc. prep. specifică
cazului G
prin dosul ≠ f.s.
Răspuns de
5
1. Prepozițiile sau locuțiunile prepoziționale (grupuri de cuvinte cu sens unitar care au valoarea unei prepoziții) nu au funcție sintactică și nu au nici caz.
2. „prin dosul” este locuțiune prepozițională.
3. Locuțiunea prepozițională „prin dosul” nu are caz, cum am precizat la pct. 1. În schimb, cere cazul genitiv (ca și următoarele prepoziții: „în fața”, „în spatele”, „îndărătul”, „împrejurul”)
4. Prepozițiile se analizează împreună cu cuvântul de care se leagă (de obicei, un substantiv, un pronume sau un numeral):
Analiză:
„prin dosul Cișmigiului” = complement circumstanțial de loc (pe unde mergeam?), exprimat prin substantiv propriu, cazul genitiv, precedat de locuțiunea prepozițională „prin dosul”.
Dacă nu ești sigur/sigură că ai înțeles, lasă-mi mesaj privat. Succes!
2. „prin dosul” este locuțiune prepozițională.
3. Locuțiunea prepozițională „prin dosul” nu are caz, cum am precizat la pct. 1. În schimb, cere cazul genitiv (ca și următoarele prepoziții: „în fața”, „în spatele”, „îndărătul”, „împrejurul”)
4. Prepozițiile se analizează împreună cu cuvântul de care se leagă (de obicei, un substantiv, un pronume sau un numeral):
Analiză:
„prin dosul Cișmigiului” = complement circumstanțial de loc (pe unde mergeam?), exprimat prin substantiv propriu, cazul genitiv, precedat de locuțiunea prepozițională „prin dosul”.
Dacă nu ești sigur/sigură că ai înțeles, lasă-mi mesaj privat. Succes!
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Biologie,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă