Question

in muntii neamtului rezumat

Answer 1

In muntii Neamtului de Calistrat Hogas rezumat Umbra stancii mele de adapost inmormantase imprejurimile departate intr-un soi de amurg prea timpuriu care-si intindea linistea sa neturburata pana la hotarele luminoase ale zilei ce ardea, inca, in toata puterea caniculara a razelor soarelui... O suflare de vant razleata si molateca, furisandu-se din ascunzatoarea-i racoroasa de frunzis intunecos, se abatu fara de veste peste intinderea inflorita din fata mea; iar sub mangaierea-i usoara si trecatoare, florile isi plecara spre pamant fruntea lor dragalasa, ca sub farmecul unei sarutari cu dor asteptata; si poate ca ceea ce stralucea intre foile albastre ale uneia din ele, era o picatura de roua sau... poate chiar o lacrima de bucurie sau de durere... Oare ziditorul a toata faptura n-a asezat cate o scanteie de viata si de simtire in fiece lucru, de la om pana la firul de nisip?... De ce, dar, n-ar plange florile sau nu s-ar bucura si ele cu lacrimi de roua si de ce codrii nu s-ar tangui cu glasuri de vânt? si de ce, n-ar geme raurile cu eterne suspinuri de ape?... Si era in ceruri atata stralucire, pe pamant atata liniste sfanta!... Un sforait puternic si un nechezat ascutit al Pisicutii rupse firul melancolic al cugetarilor mele si ma facu sa sar grabit si drept in picioare si sa alerg iute langa dansa; poate ca simtise ceca... Cercetai cu deamanuntul imprejurimile... nu era nimic. Cat priveai cu ochii spre rasarit, intre munti de o parte si intre munti de alta, paraul Nichitului curgea grabit si limpede, acum printre fanete inflorite, acum pintre lunci tinere de mesteacani, de salcii sau de arini, acum pintre prundisuri intinse si sterpe de mozaic cu multe fete; iar razele soarelui, ce cadeau piezis pe crestele rugatoare ale undelor lui, ii dadeau infatisarea cotigita a unei nesfarsite cordele late de matase moale, cu schimbatoare sclipiri de aur... Amurgul incepuse a se ridica din adancuri... iar intre piscurile inalte ale muntilor, ce se rasfatau, inca, in pulberea de lumina rosiatica a celor din urina raze ale apusului, vaile tupulate intunecau privelistea. Un sunet prelung si jalnic de arama sunatoare, lovita in rastimpuri deopotriva de departe, infioara si facu sa tremure umbrele singuratice ale vazduhului, si valea larga se umplu, pana la marginile de deasupra ale muntilor sai, de glasul sfant al rugaciunii si al pacii... Era clopotul schitului, care vestea inchinarilor pustiului ceasul slujbei de sara.. Calistrat Hogas isi dedica intreaga sa opera literara descrierii muntilor. Inainte de el, Alecu Russo si Vasile Alecsandri au scris pagini entuziaste despre peisajul alpin modovenesc. Mare admirator al naturii. Hogas creeaza sub titlul "Pe drumuri de munte" ciclurile: "Amintiri dintr-o calatorie" si "In muntii Neamtului" in care zugraveste tablouri din natura ce incanta prin varietate si perspective largi "In muntii Neamtului" este un memorial de calatorie, una dintre cele mai frumoase si reprezentative evocari ale naturii patriei noastre. Din cand in cand, descrierea peisajului montan este intrerupta de observatii, de cate o scurta meditatie, procedeu care are darul de a starni si mai mult interesul si curiozitatea cititorului: "Oare ziditorul a toata faptura n-a asezat cate o scanteie de viata si de simtire in fiecare lucru, de la om pana la firul de nisip?... De ce n-ar plange florile sau nu s-ar bucura si ele cu lacrimi de roua si de ce codrii nu s-ar tangui cu lacrimi de vânt'? Si de ce n-ar geme raurile cu eterne suspinari de ape." Hogas se manifesta ca un poet al naturii, ca un pictor, arhitect si povestitor; el divinizeaza natura, o vede ca un "templu" majestuos. Muntii nu-i priveste decat rar de jos, urca pe culmi si admira totul intr-o desfasurare panoramica pana in departari. Templului i se canta o muzica potrivita: vanturi, furtuni cu acorduri tumultuoase. Hogas se distinge in creatia sa prin energie si robustete. Procedeele artistice folosite in descrierea naturii: exagerarea liniilor, ingrosarea contururilor, utilizarea ritmurilor si cadentelor muzicale, expunerea ampla si retorica contribuie la realizarea unor tablouri care se imprima usor in memorie. Toate acestea il impun pe Hogas ca pe un talentat cantaret al muntilor