În orce călătorie, mai important decât toate priveliştile, peisagiile şi minunile naturii, rămâne omul. Natura în sine nu e nici frumoasă, nici urată, nici măcar interesantă. Numai sufletul omului îi împrumută viaţă. [...]
Când avem manuale de calătorie, făcute cu minuţiozitate ştiinţifică, şi când cinematograful, reproducerile tipografice pun la dispoziţia oricui tot ce e vrednic de-a fi văzut pe cuprinsul civilizat al globului, călătorul cu impresii nu mai poate fi ispitit să descrie pentru alţii minunile văzute prin ţări străine. De aceea amatorii de exotisme trebuie să umble pe drumuri pe care Baedeker încă nu le-a sistematizat: Sumatra, Congo, Polul Nord... [...]
Acest nou exotism a stârnit o avalanşă de însemnări alle tuturor călătorilor prin ţări străine. Dar însemnările călătorilor de azi nu prea aseamăna cu ale celor de odinioară. Fireşte, cele întra-devăr de azi. Frumuseţiile naturii nu mai interesează decât strict în măsura în care am puea explica taina omului. Se înregistrează cu predileţie lucrurile ce nu se pot cunoaşte nici citind ziarele, nici din fotografii, nici prin radiofonie şi nici din statistici ori din alte cărţi savante. adică lucrurile mărunte, momentele fugitive mai mult sau mai puţin caracteristice pentru felul de a gândi şi a simţi al oamenilor şi în care se manifestă mai plastic sufletul oricărui popor. [...]
Stăm cu ochii mereu ţintiţi spre Apus, sper civilizaţia cea cristalizată în tipare pe care le râvnim şi chiar le imităm cu frenezie. Şi cu cât izbutim să ne ne însuşim, măcar superficial, mai multe ''rezultate'' ale altora, cu atât ne simţim mai îndreptaţiţi a privi cu milă, dacă nu şi cu dispreţ, toate stăduinţele noastre de acasă.
Excesivul nostru autocriticism în toate domeniile e cel mai inofensiv verbalism. De aceea nici nu e luat în serios de nimeni, nici măcar de criticii respectivi.
Totuşi, călătoria, chiar fără voinţa călătorului, devine o explorare. La Berlin, la Roma, la Paris duci cu tine toată ţara ta cuprinsă în sufletul tău. În vălmăşagul unei metropole, în mijlocul necunoscutului şi al noutăţii ţi se lărgeşte perspectiva spre tine însuţi.
(Liviu Rebreanu,
Metropole Berlin-Roma- Paris)
Călătorul român vede in general în culori trandafirii tot ce e străin şi în negru tot ce are aparenţă românească. Şi, făcând aşa, se crede foarte occidental şi foarte civilizat. Ceea ce însă nu l-a împiedicat, toată vremea cât a umblat printre minunăţiile civilizaţiei străine, să ofteze adânc după naţionalii mititei.
5. Alcătuiește o listă de cinci întrebări despre conținutul textului citit.
6. Selectează, din text, denumirilile mijloacelor de comunicare la distanță a informațiilor, în secolul XX.
7. Exprimă-ți opinia despre actualitatea observațiilor din text.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
6
6)ziare fotografii radiofonie statistici si carti
adri57:
mulțumesc
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă