incadreaza textul sobieski si romanii de Costache Neguzzi in genul epic . dau coroana. va roooooooog +20 puncte
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
6
Nuvela ,, Sobieski si romînii “ este o scriere exemplară, atăt prin mesajul său patriotic, cât şi prin structura sa compozitională. Ca în orice opera epica, autorul îşi exprima indirect sentimentele cu ajutorul acţiunii şi al personajelor şi povesteste întamplarile prin intermediul naratorului. Întămplările narate se constituie în subiect al operei literare, iar înlănţuirea lor respecta ordinea clasică a momentelor subiectului. Momentele subiectului Expoziţiunea fixeaza momentul istoric “pe la sfarsitul lui septembrie 1686 “-si locul actiunii –“drumul ce duce catre cetatea Neamtu”-în imediata apropiere a fortareţei .Descriera primului personaj coloectiv al naratiunii, “oastea polonă”, se face prin multe arhaisme, ceea ce introduce cititorul în atmosfera epocii.Polonezii sunt prezentati gradat si în mişcare “un trup de lanceri deschidea marşa”, o ceata de ofiteri călari în fruntea carora se aflau trei “duiumul oştei” ,” şleahtă pospolită”.Starea sufleteasca a armatei, deznădejdea ,oboseala şi foamea sunt redate printr-o însiruire de epitete:”cu steagurile strînse”,”cu capul plecat”,cu întristarea pe faţă şi cu durerea în inimă.
Intriga nuvelei o constituie aparitia cetatii Neamţ in fata ostirii polone si hotararea regelui de a o cuceri. Acum se înfrunta două pozitii .Hatmanul Iablonovski îşi sfatuieste regele sa nu atace si sa-şi continuie drumul iar celălat Potoţki linguşitor, stimuleza orgoliul regelui încurajandu-l. Centrul nuvelei, desfasurarea actiunii, îl constituie atacul asupra cetatii si lupta ce se da între poloni si moldoveni.Se schimba si perspectiva din exterior în interiorul cetatii, unde se afla optsprezece plaiesii –personaj colectiv –care înlocuiesc garnizoana trimisa la Falcii, in tabara lui Cantemir, carora li se adauga un al nouasprezecelea plaies, proaspat întors de la Iaşi, unde fusese sa “iscodeasca”.În timp ce ultimul venit povestete ca lesii au luat drumul Cotnarului, se aude buciumul stajerului care anunta sosirea unei marii armate. În ciuda mijloacelor reduse de aparare, pe care unul dintre tineri încearca sa-l evidentieze, ,batranul”de care se videa că asculta toti” hotaraste rapid apararea cetatii:”Sa nu zica leahul ca au intrat într-o cetate românească ca intr-o tarina pustie “.Solul polon care cere supunerea cetatii în schimbul vietii si libertatii garnizoanei este întampinat cu întelepciune si demnitate de batranul plaies, care refuza propunerea si îsi exprima cu fermitate hotarîrea de a o apara: “ Cetatea n-avem de gand sa i-o dam cu una cu doua..Tot ce-i putem da este plumbul din puşce pe care i-l vom trimite de pe ziduri fara a se ostenii sa intre in cetate”.Lupta înversunata, care dureaza patru zile, aduce pierderi în ambele tabere si, deoarece ramasesera fara munitii si merinde, plaiesii hotarasc sa închine cetatea cu “tocmeala”,adica sa fie lasati sa plece unde vor ei .Acceptînd conditiile romînilor, a doua zi cand lesii au vazut iesind din cetate sase plaiesi, care purtau în spate trei raniti.Orgoliul regelui, care afla ca cei care i s-au opus erau un numar mic, se dezlantuie si plin de manie, hotaraste sa-i ucida prin spanzurare . Punctul culminant al naratiunii îl constituie scena în care sunt descrisi plaiesii privind cu demnitate si calm pregatirile ce se faceau pentru moartea lor. .Interventia hatmanului Iablonovski, plina de curaj si demnitate, este cea care aduce iertarea romanilor.El explica regelui ca “acesti viteji n-au facut decat datoria lor patriotica demna de toata lauda “.In faţa argumentului, Sobieski le evoca admirativ vitejia si are o usoara izbucnire de orgoliu, indemnandu-i sa spuna tuturor ca “au avut cinstea de a se împotrivi timp de cinci zile regelui de Polonia”.Deznodamantul este melancolic .Moldovenii pleaca spre munti, iar leşii coboara”încet la vale” spre tara lor.Cetatea,,rămase singură’’,’’purtând pe zidurile sale urmele boambelor duşmăneşti’’,ca un vestigiu al patriotismului românilor. Actiunea concentrata se realizeaza prin folosirea naratiunii, ca mod de expunere dominant.Dialogul, ocupă un loc destul de mare în nuvela, evidentiaza, în special trasaturile personajelor, iar prin descriere, privirile capteaza imaginea locurilor şi a armatei polone. Autorul dovedeste preocuparea pentru a reînvia acel timp istoric si reuseste foarte bine sa creeze atmosfera cu ajutorul arhaismelor care abunda în text:pre,carii , puşce, plaies , hatman, boambe etc. Continutul nuvelei care evidentiaza opozitia dintre doua conceptii si atitudini, pe de o parte cea a cuceritorului orgolios regele Sobieski si pe alta parte cea a romanilor aparatori ai pamantului stramosesc –explică antiteza din titlu unde conjunctia “si” are valoare adversativă. Deoarece este o opera literara de întindere medie, cu actiune desfasurata în timp si spatiu, are un numar relativ mare de personaje, unele dintre ele complexe, opera literara “Sobieski si Romanii “ este o nuvela.
Intriga nuvelei o constituie aparitia cetatii Neamţ in fata ostirii polone si hotararea regelui de a o cuceri. Acum se înfrunta două pozitii .Hatmanul Iablonovski îşi sfatuieste regele sa nu atace si sa-şi continuie drumul iar celălat Potoţki linguşitor, stimuleza orgoliul regelui încurajandu-l. Centrul nuvelei, desfasurarea actiunii, îl constituie atacul asupra cetatii si lupta ce se da între poloni si moldoveni.Se schimba si perspectiva din exterior în interiorul cetatii, unde se afla optsprezece plaiesii –personaj colectiv –care înlocuiesc garnizoana trimisa la Falcii, in tabara lui Cantemir, carora li se adauga un al nouasprezecelea plaies, proaspat întors de la Iaşi, unde fusese sa “iscodeasca”.În timp ce ultimul venit povestete ca lesii au luat drumul Cotnarului, se aude buciumul stajerului care anunta sosirea unei marii armate. În ciuda mijloacelor reduse de aparare, pe care unul dintre tineri încearca sa-l evidentieze, ,batranul”de care se videa că asculta toti” hotaraste rapid apararea cetatii:”Sa nu zica leahul ca au intrat într-o cetate românească ca intr-o tarina pustie “.Solul polon care cere supunerea cetatii în schimbul vietii si libertatii garnizoanei este întampinat cu întelepciune si demnitate de batranul plaies, care refuza propunerea si îsi exprima cu fermitate hotarîrea de a o apara: “ Cetatea n-avem de gand sa i-o dam cu una cu doua..Tot ce-i putem da este plumbul din puşce pe care i-l vom trimite de pe ziduri fara a se ostenii sa intre in cetate”.Lupta înversunata, care dureaza patru zile, aduce pierderi în ambele tabere si, deoarece ramasesera fara munitii si merinde, plaiesii hotarasc sa închine cetatea cu “tocmeala”,adica sa fie lasati sa plece unde vor ei .Acceptînd conditiile romînilor, a doua zi cand lesii au vazut iesind din cetate sase plaiesi, care purtau în spate trei raniti.Orgoliul regelui, care afla ca cei care i s-au opus erau un numar mic, se dezlantuie si plin de manie, hotaraste sa-i ucida prin spanzurare . Punctul culminant al naratiunii îl constituie scena în care sunt descrisi plaiesii privind cu demnitate si calm pregatirile ce se faceau pentru moartea lor. .Interventia hatmanului Iablonovski, plina de curaj si demnitate, este cea care aduce iertarea romanilor.El explica regelui ca “acesti viteji n-au facut decat datoria lor patriotica demna de toata lauda “.In faţa argumentului, Sobieski le evoca admirativ vitejia si are o usoara izbucnire de orgoliu, indemnandu-i sa spuna tuturor ca “au avut cinstea de a se împotrivi timp de cinci zile regelui de Polonia”.Deznodamantul este melancolic .Moldovenii pleaca spre munti, iar leşii coboara”încet la vale” spre tara lor.Cetatea,,rămase singură’’,’’purtând pe zidurile sale urmele boambelor duşmăneşti’’,ca un vestigiu al patriotismului românilor. Actiunea concentrata se realizeaza prin folosirea naratiunii, ca mod de expunere dominant.Dialogul, ocupă un loc destul de mare în nuvela, evidentiaza, în special trasaturile personajelor, iar prin descriere, privirile capteaza imaginea locurilor şi a armatei polone. Autorul dovedeste preocuparea pentru a reînvia acel timp istoric si reuseste foarte bine sa creeze atmosfera cu ajutorul arhaismelor care abunda în text:pre,carii , puşce, plaies , hatman, boambe etc. Continutul nuvelei care evidentiaza opozitia dintre doua conceptii si atitudini, pe de o parte cea a cuceritorului orgolios regele Sobieski si pe alta parte cea a romanilor aparatori ai pamantului stramosesc –explică antiteza din titlu unde conjunctia “si” are valoare adversativă. Deoarece este o opera literara de întindere medie, cu actiune desfasurata în timp si spatiu, are un numar relativ mare de personaje, unele dintre ele complexe, opera literara “Sobieski si Romanii “ este o nuvela.
arnautuiulia:
multumesc . e perfect
Alte întrebări interesante
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Franceza,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă