indica specia literara la care apartine textul dat formulind 2 argumente juste
Leonard:
Nu ai atașat textul. Mai ai timp de editare și de atașare a acestuia.
Noaptea
Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,
Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.
Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,
Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
55
Pastelul este o specie a genului liric, în care este prezentat un peisaj, prin intermediul căruia sunt transmise sentimentele eului liric contemplator, cu ajutorul mijloacelor artistice expresive.
Opera literară „Noaptea” de Vasile Alecsandri este un pastel, deoarece prezintă particularitățile acestei specii literare.
În primul rând, textul prezintă, prin intermediul descrierii literare, un tablou de natură nocturn, constituit pe două planuri: uman („Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă”) și cosmic („cerul dispare sub mari insule de nori”, „lungi şi repezi meteori”). Se observă o opoziție între cele două planuri: imaginile vizuale din primele două strofe sunt statice, reflectând natura gânditoare, reflexivă a ființei umane („Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită”, „gândire mângâioasă”), în contrast cu imaginea vizuală dinamică din ultimele două strofe, care conturează dinamismul prin elemente cosmice aflate în continuă mișcare: „ici, colo, cerul dispare”, „scuturând din a lui poale”.
În al doilea rând, poetul percepe realitatea în mod subiectiv, filtrând ceea ce vede prin sensibilitatea sa. Eul liric contemplator își exprimă sentimentele de încântare și admirație față de tabloul zugrăvit, prin intermediul mijloacelor expresive. Astfel, la nivel stilistic, predomină epitetele cu rol descriptiv (noapte „dulce, liniştită, răcoroasă”), ce accentuează atmosfera de calm și liniște a tabloului, iar personificarea „cerul dispare (...) scuturând din a lui poale” îi adaugă, prin contrast, o notă de dinamism, indicând participarea afectivă a naturii, a universului, la neliniștile cuprinse în gândurile eului liric.
În al treilea rând, din punct de vedere morfologic, se remarcă predominanța grupului nominal (substantiv + adjectiv): „gândire mângâioasă”, „poale lungi și repezi”, iar verbele care apar în ultimele două versuri conferă dinamism cadrului prezentat.
În concluzie, pe baza argumentelor prezentat, se poate afirma că textul dat este un pastel, ce redă, prin mijloace expresive, frumusețea și magia unui peisaj nocturn, generatoare de sentimente de admirație în fața spectacolului naturii, de trezire a acesteia la viață.
Am subliniat cele 4 trăsături ale pastelului, care apar în versurile selectate:
1. text cu caracter descriptiv (un peisaj din natură);
2. tabloul descris generează emoții, gânduri, trăiri celui care îl contemplă
3. la nivel morfologic redomină grupul nominal (subst.+adj.), iar verbele conferă dinamism cadrului zugrăvit
4. expresivitatea este realizată prin figurile de stil și imaginile artistice.
Se poate urmări structura aceasta la orice alt pastel.
Opera literară „Noaptea” de Vasile Alecsandri este un pastel, deoarece prezintă particularitățile acestei specii literare.
În primul rând, textul prezintă, prin intermediul descrierii literare, un tablou de natură nocturn, constituit pe două planuri: uman („Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă”) și cosmic („cerul dispare sub mari insule de nori”, „lungi şi repezi meteori”). Se observă o opoziție între cele două planuri: imaginile vizuale din primele două strofe sunt statice, reflectând natura gânditoare, reflexivă a ființei umane („Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită”, „gândire mângâioasă”), în contrast cu imaginea vizuală dinamică din ultimele două strofe, care conturează dinamismul prin elemente cosmice aflate în continuă mișcare: „ici, colo, cerul dispare”, „scuturând din a lui poale”.
În al doilea rând, poetul percepe realitatea în mod subiectiv, filtrând ceea ce vede prin sensibilitatea sa. Eul liric contemplator își exprimă sentimentele de încântare și admirație față de tabloul zugrăvit, prin intermediul mijloacelor expresive. Astfel, la nivel stilistic, predomină epitetele cu rol descriptiv (noapte „dulce, liniştită, răcoroasă”), ce accentuează atmosfera de calm și liniște a tabloului, iar personificarea „cerul dispare (...) scuturând din a lui poale” îi adaugă, prin contrast, o notă de dinamism, indicând participarea afectivă a naturii, a universului, la neliniștile cuprinse în gândurile eului liric.
În al treilea rând, din punct de vedere morfologic, se remarcă predominanța grupului nominal (substantiv + adjectiv): „gândire mângâioasă”, „poale lungi și repezi”, iar verbele care apar în ultimele două versuri conferă dinamism cadrului prezentat.
În concluzie, pe baza argumentelor prezentat, se poate afirma că textul dat este un pastel, ce redă, prin mijloace expresive, frumusețea și magia unui peisaj nocturn, generatoare de sentimente de admirație în fața spectacolului naturii, de trezire a acesteia la viață.
Am subliniat cele 4 trăsături ale pastelului, care apar în versurile selectate:
1. text cu caracter descriptiv (un peisaj din natură);
2. tabloul descris generează emoții, gânduri, trăiri celui care îl contemplă
3. la nivel morfologic redomină grupul nominal (subst.+adj.), iar verbele conferă dinamism cadrului zugrăvit
4. expresivitatea este realizată prin figurile de stil și imaginile artistice.
Se poate urmări structura aceasta la orice alt pastel.
Alte întrebări interesante