influențele bizantine asupra spațiului românesc..dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Declinul şi prăbuşirea Imperiului Roman de Apus a atras o rezervă extraordinară de energie celeilelate părţi din imperiu, în Răsărit ce a mai „prins” mai bine de o mie de ani de existenţă. Parte a lumii numită şi Imperiul Bizantin.
Principii solide, o civilizaţie şi cultură impresionante, chiar şi pentru cercetătorii de azi ce nu şi-au pierdut interesul.
Fără a fi parte comună cu imperiul , Ţările Române, indiscutabil cele două aflate în afara arcului carpatic, dar şi într-o măsură limitată, Transilvania, au beneficiat de influenţele acestei moşteniri, chiar şi simbolic până la proclamarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în noul stat, România.
Un parcurs lung, în care bizantinismul a însoţit prin formulele sale de la constituirea modelului politic al statelor româneşti până la epoca lui Tudor Vladimirescu.
Instituţia domniei ajunge să se servească de modelul politic bizantin prin asimilarea unor trăsături ale monarhiei bizantine care aducea aminte de organizarea politică romană
În raport cu statul, poziţia Bisericii Ortodoxe din principatele extracarpatice era - în secolele XIV-XVI - asemănătoare celei a Patriahatului bizantin faţă de basileus, evident, fără a exercita rolul de conducere ecumenică a altor Biserici răsăritene. Astfel, în secolele XIV-XVI mitropolitul ţării facea încoronarea şi înscăunarea domnului în cadrul unei slujbe speciale în catedrala mitropolitană, după un model bizantin.
Biserica a căpătat un rol şi mai important după căderea Constantinopolului, egigia Imperiului Bizantin, în anul 1453, sprijinind însă fiind şi văzută ca parte a unei coaliţii anti-otomane a statelor creştine din această parte a Europei.
Influenţa bizantină pe filieră neogreacă o regăsim şi în celălalt capăt al Evului mediu românesc, între anii 1711 şi 1821, când Ţările Române au fost conduse de domnitori aleşi dintre dregători, cu câteva excepţii, fiind greci, domniile fanariote.
Explicație:
Răspuns:
Influenţa bizantină pe filieră neogreacă o regăsim şi în celălalt capăt al Evului mediu românesc, între anii 1711 şi 1821, când Ţările Române au fost conduse de domnitori aleşi dintre dregători, cu câteva excepţii, fiind greci, domniile fanariote.Ce ne-a rămas de la bizantini: elementul latin - conservă strălucirea vechii Rome, elementul grec – conservarea tradiţiei elenice, elementul oriental.
Explicație:Urmând o mai veche tradiţie bizantină, Basarab I îl asociază la domnie pe fiul său Nicolae Alexandru; fiii acestuia din urmă - Vladislav I şi Radu I - se asociază la domnie (1364-1377), iar fiii lui Radu I - Dan I şi Mircea (cel Bătrân) - domnesc ca asociaţi (1384-1386). La rândul său, Mircea cel Bătrân îl asociază la domnie pe fiul său Mihail (1408).