informatia chisinau mediaeval
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Chișinăul miedeval
Explicație:
Chișinăul medieval este unul diferit de acela pe care il vedem astazi, in primul rind acesta era o localitate asezata pe malul riului Bîc. Dar se stie ca a fost populat din timpuri stravechi deoarice arhiologii au gasit asezari umane care dateaza din epoca de piatra.În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele XV-XVII, în vecinătatea Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca, Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani, Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. 19 au devenit suburbii ale Chişinăului.În 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19.În perioada când Chişinăul se afla în stăpânirea mănăstirii ieşene se constată o creştere evidentă a populaţiei. Pe lângă ţărani aici se stabilesc meşteşugari, negustori. Chişinăul devenea un mic târg, un centru comercial nu prea mare, adică un orăşel, pentru că localnicii erau numiţi târgoveţi într-un document din 1666.În sec 16, când Tighina este transformată în raia turcească, iar Bugeacul şi împrejmuirile Căuşenilor sunt în stăpânirea tătarilor, căutând căi mai sigure în drumul de la Cetatea Albă spre Iaşi, negustorii şi călătorii ocolesc centrul de ţinut Lăpuşna, trecând tot mai des prin Chişinău.Treptat, Chişinăul devine un important centru comercial, în care se consolidează comerţul permanet, de iarmaroc. Apar cârciumele şi dughenele, creşte şi se diversifică asortimentul mărfurilor negustorilor locali.Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.Chişinăul şi-a schimbat mult aspectul general în anii 50-70 ai sceolului al XIX-lea, când l-a avut ca arhitect al oraşului pe Alexandr Bernardazzi. El a proiectat unele străzi şi cartiere, a participat la proiectarea şi construirea apeductului din Chişinău, precum şi cele mai importante clădiri.Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii de mărfuri industriale şi maşini agricole. Chişinăul se intergrează în reţeaua de drumuri a României. În anii 20-30 la Chişinău activează mai multe bănci: Moldova, Unirea României, Dacia, Iaşi. Sunt editate un şir de reviste şi ziare. Se dezvoltă învăţământul. În 1934 Pantelimon Halippa a fondat prima instituţie de ştiinţe academice din Basarabia - Institutul Social Român.
Sursa: CHIŞINĂU Enciclopedie. Editura Museum. Chişinău 1997