informații despre personalitatea lui Alexandru Macedon. Dau coroana e urgent va roggggg!!!
Răspunsuri la întrebare
Dacă ne mai uităm şi la cine administra satrapiile, avem informaţii despre 52 de persoane activând de-a lungul a 12 ani. Doar cinci sunt greci, restul fie asiatici, fie macedoneni. Nearchus şi Sibyrtius din Creta, Stasenor din Cipru, Cleomenes din naucratis, Thoas din Magnesia, deci nu greci de pe continent.
La moartea lui Alexandru, din cei 24 de satrapi nu mai puţin de 15 erau macedoneni, ceea ce arată o tendintă clară de favorizare în poziţiile-cheie. Cercul apropiaţilor lui Alexandru, hetairoi, tinde spre acelaşi model. Patru din cei 9 greci îşi datorau funcţiile unei legături foarte longevivie cu macedonenii:Nearchus, fraţii Erygius şi Laomedon au fost crescuţi în Macedonia. Deci momentan căutăm în van dovezi că Alexandru depindea prea mult de greci, atât cantitativ cât şi calitativ. Prea puţini aveau roluri decisive, dar trebuie să ne amintim că argumentul statistic are limitele sale[4].
Principala dificultate a reconstrucţiei trecutului constă în faptul că suntem prizonierii dovezilor care au supravieţuit. Certitudinea cea mai mare o avem din cazul satrapilor, unde ni se confirmă un număr mic de greci la conducere. Despre numărul lor total din structurile statului nu putem formula un răspuns clar. Am putea doar să ghicim, pe baza câtorva anecdote, că exista o tensiune permanentă la curte între greci şi macedoneni şi incidentele sugerează relaţii problematice între cele două grupuri, ceea ce regele ar fi exploatat prin susţinerea îndeosebi a macedonenilor în fruntea statului.
Erau desigur şi excepţii. Loialul şi competentul Eumenes din Cardia este unul din ele, iar tragica lui soartă în războaiele diadohilor de după pieirea regelui ar sugera şi ea o stimă foarte precară a macedonenilor faţă de greci. Sursele antice (Plutarh, Diodorus) abundă în informaţii despre prejudecăţile la care a fost supus acesta din cauza originii sale greceşti.
Un alt aspect al politicii lui Alexandru este de urmărit în relaţiile formale cu oraşele grecesti din Europa şi Asia. În Europa, Alexandru consolidează stăpânirea asupra lor iniţiată prin politica lui Filip al II-lea. În Asia şi Grecia insulară statutul s-a aflat sub semnul controversei, dar până la urmă, şi oraşele de aici, fie membre ale ligii panelenice, fie oraşe autonome, erau tratate ca supuse ale regelui macedonean. Realitatea se rezumă scurt la faptul că grecii de pe ambele maluri ale Egeei se aflau sub autoritatea lui Alexandru.
Aşadar, în cadrul administrativ ponderea etnică a macedonenilor era cea mai mare, de la început până la sfârşit. Grecii aveau mai degrabă o contribuţie culturală, fiind folosiţi cu precauţie în domeniul militar. În mod normal, un grec intra în serviciul regelui, indiferent de unde era, datorită capacităţilor sale:ştia să scrie şi să citească, să ţină contabilitatea, să se descurce bine cu armele. Cu alte cuvinte, integrarea lor nu diferă foarte mult de rolurile pe care le adoptă în serviciul lui Darius sau Xerxes.
Elenizarea a venit mai mult de la sine, cultura greacă s-a răspândit informal şi neomogen, nu ca urmare a vreunei politici bine definite. Ideile de fraternitate sau fuziune sunt exagerate, iar despre o politică de elenizare organizată cu greu poate fi vorba. Grecii nu aveau, cel puţin din atele prosopografice, un rol preponderent, iar pătrunderea valorilor greceşti s-a realizat mai curând prin macedonenii elenizaţi.Importanta domniei lui Alexandru Macedon in Istorie:
Pentru grecii contemporari cu Alexandru cel mare.
din asta poti gasi personalități